CULTURA
|
|
|
|
Decizii sovietice privind prizonierii de război P a II-a |
 |
 |
 |
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
|
Miercuri, 02 Februarie 2022 13:52 |
|
 Lucrarea care e găzduită de site-ul Institutului Diplomatic de sub MAE scrisă de un colectiv de autori- Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, București, Ed. Monitorul Oficial RA, 2013, la pag. XIV se arată că erau înregistrate naționalitatea, nu cetățenia militarilor captivi (fără identificarea armatelor cărora le aparțineau). În cazul basarabenilor și bucovinenilor, erau înregistrați ca moldoveni, ucrainieni sau ruși (după caz).
Deci un număr de ostași înregistrați ca români puteau proveni și din armata maghiară, fără să știm cu certitudine numărul lor ori zona (regiunea) de origine.
Oricum, dată fiind intensitatea luptelor, numărul decedaților direct pe front sau în urma transportului se dovedește mare, mai ales în partea a doua a perioadei (după 1942, începutul lui 1943), când uzura soldaților (lipsa echipamentelor, a îmbrăcăminții adecvate stepelor) devine prezentă.
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Decizie privind munca prizonierilor de război P a I-a |
|
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
|
Miercuri, 02 Februarie 2022 13:50 |
|
 Lucrarea care e găzduită de site-ul Institutului Diplomatic de sub MAE scrisă de un colectiv de autori- Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941-1956, București, Ed. Monitorul Oficial RA, 2013, la pag. 57, Documentul 15 din 24 martie 1942 arată că programul de muncă era 12 ore/zi, fiind inclusă și perioada de deplasare a prizonierilor. Activitățile productive pe timp de noapte erau permise numai dacă exista o bună instalație de iluminare care să permită observarea prizonierilor. Pentru deținerea lor se îngrădea un perimetru îngrădit cu sârmă ghimpată sau un gard destul de solid de 2,5 m, precum și d instituirea de zone de interdicție tot din sărmă ghimpată la 3,5 m de gardul principal.
Un număr de 1339 persoane, prizonieri de război români lucrau la exploatările forestiere în cadrul Lagărului Unjia a NKVD din Rep. Mari (Doc. 10, pag. 41 din 8-13 ian. 1942).
Prizonierii de război în special germani (dar și cei români) de la Aktiubinsk munceau la minele de nichel ale NKVD de la Kimpersai (pag. 55).
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
Consecințele firești ale afirmațiilor patrioților români că în România a fost Holocaust P a II-a |
|
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
|
Miercuri, 02 Februarie 2022 13:46 |
|
 Am văzut că Lya Benjamin în < Prigoană și rezistență în istoria evreilor din România 1940-1944>, Ed. Hasefer, București, 2001 și Alexandru Florian în articolul: "A existat Holocaust în România" în Observator Cultural nr. 80 din 2001 (la conținutul unor comentarii ale domnului Alexandru Florian la cartea doamnei Benjamin am avut acces doar) sunt doi patrioți români care susțin poziționarea Holocaustului pe teritoriul României.
Naționalismul pro-românesc este evident, căci Dânșii afirmă că de drept Transnistria este parte a României. De ce numai Transnistria ? Dar unde scrie despre Transnistria ? În lucrarea Vasile Netea-Publicistică IV. Scrieri istorice 1977-1987, Petru Maior University Press, Târgu Mureș, 2015, pag. 110 scrie cităm: <Cetățile grecești dintre Olbia, care se află la gura Bugului și Dyonisopolis, Balcicul de astăzi îl considerau [pe B urebista] protector și "tată">. Vă sună cunoscut: Naș Papașa oare ? Ce s-a schimbat din timpul lui Burebista până acum ? Nu trăim în continuitate ?
|
|
Citeşte mai mult...
|
|
Consecințele firești ale afirmațiilor patrioților români că în România a fost Holocaust P I-a |
|
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
|
Miercuri, 02 Februarie 2022 10:27 |
|
Am văzut că Lya Benjamin în < Prigoană și rezistență în istoria evreilor din România 1940-1944>, Ed. Hasefer, București, 2001 și Alexandru Florian în articolul: "A existat Holocaust în România" în Observator Cultural nr. 80 din 2001 (la conținutul unor comentarii ale domnului Alexandru Florian la cartea doamnei Benjamin am avut acces doar) sunt doi patrioți români care susțin poziționarea Holocaustului pe teritoriul României.
Naționalismul pro-românesc este evident, căci Dânșii afirmă că de drept Transnistria este parte a României.
Excludem progromul de la București, căci el a fost parte a revoltei legionare, iar la Iași s-a încercat rezolvarea situației locative pentru armatele germane înainte de începerea ofensivei în URSS. Mortalitatea mare din trenuri s-a datorat faptului că Regionala Iași a pus la dispoziție garnituri improprii de tren (un tren a fost compus din vagoane-cisternă specifice produselor cloro-sodice), precum și de numărul ridicat al populației auto-identificate de rit mozaic în Iași, adică supraaglomerării trenurilor.
|
|
Ultima actualizare Miercuri, 02 Februarie 2022 10:29 |
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
|
|
Page 9 of 626 |
|
|
