Pentru neiniţiatul într-ale esoterismului tradiţional, volumul luiMircea Eliade este cu adevărat edificator. Nerealizând o simplă şi anostă trecere în revistă a unor surse la mâna a doua, autorul dezvăluie cititorului fundamentele şi viziunea esenţialmente diferită ce însoţeşte orice cale sacră. Mai mult decât o mostră de exhibiţionism bibliografic, cum vor ajunge mai toate cărţile sale ulterioare, Alchimia asiatică e un corpus sintetic, abisal în profunzimea modului de abordare a tematicii propuse.

În ciuda proporţiilor sale reduse, volumul egalează – fără nici un dubiu – excursurile monoton desfăşurate pe parcursul miilor de pagini irosite ale nenumăraţilor “specialişti” grăitori (doar) de la înşelătoarea înălţime a catedrei universitare. Sub titlul Alchimia asiatică, două studii îşi găsesc locul: Alchimia chineză şi indiană, Cosmologie şi alchimie babiloniană. Publicate în anii ‘30, acestea depăşesc cu uşurinţă majoritatea scrierilor din epocă, atingând un punct critic în înţelegerea tematicii alchimice. Laolaltă cu lucrarea luiJulius Evola, Tradiţia hermetică, volumul lui Mircea Eliade constituie o piatră de temelie în descoperirea adevăratei feţe a Artei Regale.

Într-o epocă obsedată de frenezia progresului, de experimentul ştiinţific empiric şi raţionalizarea excesiva şi forţata a tuturor perspectivelor vieţii umane,Mircea Eliadeîntreprinde un act de curaj şi luciditate, dezvăluind contemporanilor săi ancoraţi în noilemituri laice o viziune asupra lumii care a fost aproape dată uitării. Privind sceptic cuantificarea şi confiscarea noţiunilor de spaţiu şi timp în numele cvasi-sanctificat al ştiinţei profane biruitoare, autorul reiterează concepţia tradiţională şi calitativă asupra acestor elemente, arătând că paradigma modernă e atât lipsită de sens, cât şi de legitimitate.

Incepand cu 1995, Festivalul International de Poezie de la Genova reprezinta cea mai importanta manifestare de gen a Italiei, castigand in acest an Premiul Ministerului italian pentru Bunuri si Activitati Culturale pentru cea mai buna promovare a poeziei.

Cu circa 800 de invitati din 82 de tari de-a lungul editiilor precedente, printre care nume importante ale literaturii contemporane (Wole Soyinka, Derek Walcott, Czeslaw Milosz, Michel Houellebecq, Alejandro Jodorowsky etc.), Festivalul se bucura de sprijinul Programului "Cultura" al Uniunii Europene, al regiunii Liguria, al provinciei si primariei din Genova, de patronajul UNESCO si al Comisiei Europene. 

Potrivit comunicatului ICR, editia din acest an, cea de-a XV-a, se desfasoara in perioada 11-21 iunie. In afara dezbaterilor si a lecturilor propriu-zise, Festivalul va cuprinde o serie de manifestari tip performance, reading, lansari de carte, proiectii de film, excursii tematice, mese rotunde etc.

La invitatia directorului artistic al manifestarii, Claudio Pozzani, Institutul Roman de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia a devenit, din acest an, partener oficial al Festivalului International de Poezie de la Genova, urmand sa organizeze si sa sustina anual participarea Romaniei la aceasta prestigioasa manifestare.

Teatrul independent Ararat îl omagiază pe poetul Mihai Eminescu luni, 15 iunie, la 120 de ani de la dispariţia sa, prin spectacolul omagial "Pe mine mie... redă-mă", realizat cu sprijinul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu". Pe un scenariu construit de actorul şi regizorul Claudiu Pintican, spectacolul cuprinde versuri din aproximativ 40 de poezii eminesciene, printre care fragmente din toate "Scrisorile", "Floare albastră", "Odă (în metru antic)", "Cugetările sărmanului Dionis", "Femeia, măr de ceartă", "Luceafărul", "Glossă", "Memento mori". La desăvîrşirea spectacolului au contribuit balerina şi coregrafa Alina Szasz, cîntăreaţa Casandra Hauşi, actorii Diana Podăreanu, Adriana Covaci, Dana Ilie Bărbosu şi Anton Tauf, precum şi coloana sonoră originală, semnată de compozitorul Călin Ionce. Avanpremiera va avea loc în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" luni, 15 iunie, de la ora 19,30.

Sursa:regizor Claudiu Pintican

Teatrul Municipal Baia Mare şi Fundaţia LIGA PENTRU TEATRU organizează la Baia Mare, în perioada 20 - 27 iunie 2009, cea de-a XVII-a ediţie (a patra desfăşurată la Baia Mare) a Festivalului Internaţional de Teatru “ATELIER” , manifestare teatrală neconvenţională cu caracter exploratoriu, care îşi propune să semnaleze, prin intermediul spectacolelor invitate, cele mai noi tendinţe în dramaturgia, regia, scenografia, coregrafia şi arta actorului secolulului XXI.

Festivalul Internaţional de Teatru “ATELIER” (desfăşurat timp de treisprezece ediţii la Sfântu Gheorghe şi Sighişoara) a urmărit încă de la prima sa ediţie (1992) să creeze un cadru instituţionalizat pentru afirmarea formelor noi de expresie teatrală, să provoace apariţia acestor forme inovatoare şi în teatrele de repertoriu, să stimuleze spiritul de avangardă aflat în hibernare în ultimele decenii şi să reînnoade, astfel, o tradiţie pe care teatrul românesc a abandonat-o, silit de contextul politic nefavorabil până în 1990, să creeze o rampă de lansare pentru tinerii artişti interesaţi de experienţele novatoare, să ofere companiilor particulare posibilitatea de a-şi prezenta producţiile axate în principal pe înnoirea limbajului teatral, pe căutarea unor spaţii necanonice de reprezentare a textelor dramatice şi nu numai. Cu alte cuvine, am dorit să dăm Cenuşăresei şansa de a încerca pantoful Prinţului.

Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” Maramureş este gazda unui eveniment editorial, care va avea loc vineri, 12 iunie, de la ora 12.00. Vor fi prezenţi Oana Stoica Mujea, autoarea romanului poliţist “Indicii anatomice” şi Bogdan Hrib, co-autorul thrillerului istoric “Blestemul manuscrisului”, ambele cărţi fiind publicate de editura Tritonic.

Gazdă va fi dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”, avându-i alături pe dr. Petre Dunca, decanul Facultaţii de Litere, Universitatea de Nord Baia Mare, şi Ion Burnar, preşedintele Cenaclului Asociaţiei Scriitorilor Maramureş.

BLESTEMUL MANUSCRISULUI

THRILLER ISTORIC

Autori: Bogdan Hrib & Răzvan Dolea

Un roman de ficţiune care amestecă două fire epice în elucidarea misterului unui manuscris necunoscut: o anchetă poliţistă povestită alert la persoana întâia şi o epopee istorică plină de personaje celebre ale lumii în limba înflorită a arhaismelor evului mediu, depănată la persoana a treia.

Seducatoarea din Florenta, in traducerea Danei Craciun, este cel mai recent roman al lui Salman Rushdie, aparut de curand in cadrul seriei de autor dedicata de Polirom celebrului scriitor si eseist britanic de descendenta indiana.

Romanul, publicat in Anglia in urma cu un an, este cartea pentru care Salman Rushdie s-a documentat cel mai mult dintre toate: peste sapte ani. „Au fost ani si ani de lectura de specialitate”, marturisea Rushdie in cadrul unui interviu. Nominalizat anul trecut la prestigiosul Man Booker Prize, romanul a fost primit de catre critici cu un entuziasm fara precedent, fiin considerat de catre The Observer: „unul dintre cele mai bune romane scrise de Salman Rushdie pina acum”

Avind in centru figura misterioasa si seducatoare a unei femei – printesa, vrajitoare si sclava, visul de dragoste al oricarui barbat –, povestea imbina epoci istorice si spatii culturale diametral opuse, purtindu-ne din Florenta lui Machiavelli si a familiei de Medici in opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcata de domnia lui Akbar. Cu toate ca ne lasam cuceriti de fermecatoarea eroina a cartii, cu toate ca cel ce tine in mina firele multicolore ale naratiunii pare a fi un ins misterios cu aerul unui nobil, maiestria unui scamator si misiunea unui diplomat, adevarata partitura a seductiei este interpretata, ca intotdeauna, de Rushdie insusi, care imbina harul unui povestitor oriental cu talentul plastic si bogatia de nuante a unui miniaturist.