„Oy Rumenye, Rumenye,/ Geveyn amol a land a ziser a fayner!” - aşa sună textul celei mai cunoscute melodii klezmer în care, elementele folclorului romînesc pot fi uşor recunoscute chiar şi de o ureche neexperimentată. Klezmer, cuvând cu rezonanţă exotică pentru tinerele generaţii dar pentru cei născuţi înainte de cel de-Al Doilea război Mondial, klezmer înseamnă muzica pe care o ascultau în toate cafenelele şi restaurantele din Sighet, era muzica pe care, alături de cea populară, dansau şi sătenii văilor din Maramureşul Istoric, Galiţia învecinată şi Bucovina, era muzica interpretată atât de muzicienii evrei cât şi de cei români, maghiari, ucraineni şi ţigani din zonă.

 Originile muzicii klezmer le găsim în oraşele Europei centrale şi de est, în care trubaduri evrei numiţi "klezmorim”, erau invitaţi să cânte la diferite evenimente sociale, fie ele evreieşti sau creştine. Klezmer-ul se bazează pe melodii laice, dansuri populare, cântece liturgice evreieşti precum şi "nigun" acele melodii simple, fără cuvinte ale evreilor ortodocşi, profund influenţate de muzica popoarelor cu care trăiau împreună. Acesta este motivul pentru care, în unele piese recunoaştem melodii româneşti, ungureşti, slave şi ţigăneşti. Dacă iniţial, klezmer se cânta doar instrumental, din secolul al XIX-lea, i se adaugă şi vocea umană.

La 120 de ani de la trecerea in eternitate a poetului Mihai Eminescu, sighetenii isi amintesc cu mandrie ca poezia lui Mihai Eminescu a fost tradusa pentru prima data in limba maghiara la Sighet. Este vorba de poezia "Atat de frageda", iar traducatorul se numeste Laurentiu Bran, pe atunci elev in ultimul an al gimnaziului piarist din Sighet care a indragit versurile eminesciene din volumul primit in dar de la fratele lui, Emil Bran, seminarist, ajuns mai tarziu vicar al Silvaniei si senator al Salajului. Sub titlul "Cseresznyefa feher viraga", poezia a fost publicata la 25 decembrie 1885, sub pseudonim, in ziarul clujean "Kolozsvari Kozlony" ("Informatia de Cluj"). Laurentiu Bran s-a nascut in anul 1865 intr-o localitate salajana. Dupa absolvirea gimnaziului piarist din Sighetu Marmatiei in 1886 si-a continuat studiile la seminarul teologic din Gherla, in 1890 fiind hirotonit preot greco-catolic. In urmatorii ani, Laurentiu Bran a continuat sa traduca din Eminescu si sa publice tot sub pseudonimul "Szamosujvari" in publicatia maghiara ce aparea in Simleul Silvaniei. Faptul ca Laurentiu Bran a semnat aceste talmaciri cu pseudonim, a starnit unele polemici printre istoricii literari, unii crezand ca ar fi vorba de un anume Sandor Jozsef. Ulterior, valul care ascundea identitatea "enigmaticului" student decis sa inalte punti intre limbi si literaturi a fost inlaturat, iar paternitatea traducerilor a fost lamurita fara putinta de tagada, mai ales ca au fost urmate de alte traduceri aparute in gazeta saptamanala din Jibou ("Zsibovideki Hirlap") si apoi in antologia "Din poetii romani" ("Roman kotokbol"), volum tiparit la Baia Mare in anul 1909. Laurentiu Bran a trecut intru pacea vesnica in anul 1942, la varsta de 77 ani. Revenind la poezia "Atat de frageda", prima poezie eminesciana tradusa in limba maghiara, ea a cunoscut de-a lungul anilor mai multe variante, dar niciuna nu o egaleaza pe cea semnata de elevul gimnaziului piarist sighetean.

In perioada 21-22 iunie, la Sighetu-Marmatiei va avea loc un concert extraordinar de muzica populara evreiasca, in interpretarea unor instrumentisti si interpreti vocali din Statele Unite ale Americii. Printre acestia se numara si Shaun Williams, un tanar interpret de klezmer, folclor evreiesc din centrul Europei. Originar din Cincinnati, Ohio, Shaun Williams a studiat cinematografia in Germania si este autorul unor filme documentare si experimentale avand in curriculum si o cariera de editor de film si director de sunet. "In paralel si prin vocatie", dupa cum afirma, a studiat folclorul central european, balcanic si american pe care-l interpreteaza la acordeon, banjo, tambal si clarinet. In prezent, Shaun Williams realizeaza filme documentare in Transkarpatia Ucraineana. La Sighetu-Marmatiei, va urca pe scena "George Enescu" a Scolii de Muzica si Arte Plastice, alaturi de Deborah Strauss, Jeff Warschauer si Benjy Fox-Rosen, intr-un concert care va readuce in atentia publicului klezmer-ul, acel gen de muzica care inainte de cel de-al doilea razboi mondial rasuna in toate localurile publice din Maramures. Concertul va fi urmat luni, 22 iunie, la Sala Radio Sighet, de un atelier de creatie la care vor participa instrumentisti locali de muzica populara romaneasca.

Galeriile de artă Saatchi  fac un clasament cu cei mai renumiţi artisti din  sec. XX. BRÂNCUŞI era pe locul 2 la 300 de voturi   distanţă de Picasso dar a fost depunctat cu 2000  puncte pe motiv că nu era votat  masiv din România.
 Votează şi TU! Trimite link-ul la toţi prietenii tăi! Să le arătăm că ne pasă de artiştii nostri, să le arătăm că suntem ROMÂNI. Durează doar 30 de  secunde (acum e pe locul 17).
http://www.saatchi-gallery.co.uk/artvote