Cântăreaţa şi compozitoarea de muzică folk, Tatiana Stepa, a încetat din viaţă. Artista suferea de cancer uterin. Ea a murit la spitalul Militar din Bucureşti.

Tatiana Stepa a fost una dintre cele mai cunoscute cantautoare de muzică folk. Ea s-a născut pe 21 aprilie 1963, în localitatea Lupeni, judeţul Hunedoara. A debutat în cadrul Cenaclului Flacăra, în septembrie 1982.

Între 1992 şi 1996, Tatiana Stepa a fost membră a cenaclului "Totusi Iubirea". Din anul 1996 până în prezent, a susţinut peste 1.000 de spectacole în România, Italia, Germania, Franţa, Republica Moldova, Bulgaria. Ea a participat la toate marile festivaluri de muzică folk din ţară: Om Bun, Folk you, Sighişoara, Folkfest şi altele.

A compus atât pe versuri proprii, cât şi pe ale unor mari poeţi din literatura universală şi română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian.

Viorel Costin s-a nascut la poalele Gutaiului, in comuna Mara, la 7 august 1950. Primele studii muzicale le face inca de pe bancile Liceului “Dragos Voda” din Sighetu Marmatiei, avandu-i profesori pe Witmann Cecilia si Ghizela Nemeth-Gontoiu care, descoperindu-i talentul il indruma spre canto-ul clasic, primul succes avandu-l in vara anului 1969 cu lieduri compuse de Frantz Schubert si Giacomo Carissimi la Festivalul Artistic National al Elevilor unde cucereste locul I. In acelasi an se inscrie la Facultatea de Muzica din cadrul Institutului Pedagogic Brasov. Dupa un sir de succese cu Ansamblul Folcloric Brasov, la 23 noiembrie 1970 debuteaza la emisiunea-concurs “Steaua fara nume” al carui mare trofeu – inmanat la Baia Mare unde a cantat acompaniat de Ansamblul “Maramuresul” sub bagheta dirijorului Radu Voinescu – il cucereste la 1 noiembrie 1971. Urmeza colaborarea cu casa de discuri “Electrecord” din Bucuresti care ii va edita trei discuri intrate de atunci in fonoteca de aur a muzicii populare romanesti.

Cel mai prolific scriitor al Maramureşului, Ludovic Bruckstein, s-a născut în cumuna Lucăceni, judeţul Satu Mare, la 27 iulie 1920. La vârsta de patru ani, familia s-a mutat la Sighetu-Marmaţiei de unde, după terminarea bacalaureatului a fost deportat în lagărul de concentrare de la Buchenwald căruia i-a supravieţuit. Întors în ţară, şi-a continuat studiile la Cluj după care revine la Sighet şi, pentru o perioadă, va preda la Liceul "Dragoş Vodă", după care este numit director la Şcoala Populară de Artă iar mai apoi, înainte de a emigra în Israel, să fie numit secretar literar al secţiei de dramaturgie de pe lângă Ministerul Culturii. Debutează în anul 1945 cu schiţe publicate în revista "Viaţa Românească" iar în anii '50 era deja un nume în lumea dramaturgiei, piesele sale fiind jucate pe mai toate scenele ţării. Dintre numeroasele lucrări amintim volumele de proză: "Schimbul de noapte" (1949), "Familia Grinvald" (1953), "Generaţia din pustiu" (1957), "Un proces neterminat" (1962) sau "Panopticum" (1970). Alături de Samuel Stern şi Kalman Kahan, Ludovic Bruckstein este fondatorul revistei idiş "Unsere Leiben" (Sighet, 1947). Cu toate că a scris şi în limbile română, maghiară şi ebraică, este considerat în primul rând autor de literatură idiş, proza lui fiind inspirată din folclorul hasidic maramureşan, povestiri cu iz de legendă, unele realiste, altele ironice şi chiar sarcastice.

Unicul roman al lui Stefan Zweig abordeaza subiectul „dublei milostenii“:cea autentica, „ferm hotarata, rabdatoare si toleranta, decisa sa suporte orice“, si cea plasmuita care nu reprezinta decat „nerabdarea inimii“ „de a se elibera cat mai repede de coplesitorul sentiment penibil de compasiune provocat de nenorocirea altcuiva“. Intr-o astfel de situatie penibila de compasiune nimereste, in vara anului 1914, tanarul locotenent Hofmiller, stationat in garnizoana unui mic oras unguresc.

Dragostea arzatoare pe care tanara Edith, paralizata, i-o poarta locotenentului nu e impartasita decat in mica masura. 

Coplesit insa de emotia sentimentelor fetei, implorat de tatal acesteia si sfatuit cu ardoare de medicul curant al lui Edith, dr. Condor, Hofmiller decide, in cele din urma, sa sa logodeasca cu tanara.

O face insa din milostenie, din „nerabdarea inimii“.

La peste 10.000 de kilometri de România, la jumătatea distanţei dintre metropola Toronto şi celebra Cascadă Niagara se află Câmpul Românesc din Hamilton, cunoscut şi ca Mica Românie sau ca al treilea loc bioenergetic din lume.

Câmpul Românesc de la Hamilton se află într-un cadru natural deosebit, departe de forfota oraşului. Un mic sat de vacanţă unde simbolurile româneşti sunt la tot pasul.

Amenajarea s-a inceput in anul 1967, cand  s-a cumpărat terenul pe care în momentul de faţă este Câmpul Românesc. Proprietatea se află în suburbia Hamiltonului, un oraş asemuit de românii canadieni cu Reşiţa datorită industriei siderurgice de aici. La aceea vreme s-a construit o mică clădire, care avea în jur de 100 de metri pătraţi în care însă au avut loc tot felul de activităţi culturale, prin care s-au menţinut tradiţiile româneşti. În anul 1985, la cerere unei  companii de asigurare prin care se spunea că nu mai poate fi asigurată clădirea de la Câmpul Românesc, fiind din lemn şi prezentând un pericol de incendiu s-a  hotărât ridicarea  Centrului Cultural de astăzi.

Nu odată mi s-a întâmplat să cunosc oameni aparent echilibraţi şi bine mobilaţi intelectual care, de la o vorbă la alta, mi-o trânteau: „Ştii că americanii n-au fost niciodată pe lună?”; „Lumea e condusă de evrei!”. Sau: „Ai văzut cum ne manipulează ăştia cu cipurile?”. Mulţi oameni inteligenţi se blochează în punctul acesta: marile teorii ale conspiraţiilor mondiale.

Am avut mereu o repulsie structurală faţă de acest mod de a gândi. Când aud astfel de gogomănii, mă abţin cu greu să nu izbucnesc într-un râs nervos. Argumentele raţionale, de regulă, nu funcţionează aici. Totuşi, de fiecare dată, încerc să-mi păstrez calmul şi să formulez obiecţii de pe poziţii logice. Alternativa ar fi să-l iau de individ de gugler şi să-i trag două palme.

Fundatia internationala Mozarteum din Salzburg a anusntat ca a descoperit doua piese compuse de Wolfgang Amadeus Mozart, complet necunoscute pana in prezent, anunta AFP.

"Serviciul de cercetare al Fundatiei internationale Mozarteum din Salzbourg a identificat doua compozitii compuse de Wolfgang Amadeus Mozart, in perioada tineretii sale", a indicat Fundatia, intr-un comnunicat de presa.

Cele doua piese pentru pian vor fi prezentate presei in data de 2 august. Ele vor fi interpretate de Florian Birsak chiar la pianul care i-a apartinut lui Mozart, in fosta resedinta familiala a compozitorului.

Cele doua piese nu sunt singurele lucrari inedite ale marelui compozitor descoperite in ultimii ani.

In septembrie 2008, o biblioteca din Nantes, in vestul Frantei, a dezvaluit o compozitie inedita a lui Mozart, aflata in arhivele sale de peste un secol. Ea a fost autentificata de Fundatia Mozarteum.

“Johnny Panic si Biblia Viselor”, o traducere inedita din opera Sylviei Plath, apare saptamana aceasta in colectia BIBLIOTECA POLIROM. Volumul, editat sub ingrijirea poetului Ted Hughes, cuprinde treisprezece nuvele, noua povestiri, impreuna cu cinci dintre cele mai interesante scrieri publicistice, precum si cateva fragmente din jurnal. Sylvia Plath respinsese categoric mai multe dintre povestirile incluse in volum, prin urmare acestea sint publicate impotriva vointei sale, un aspect care trebuie luat in considerare. 

“Sunt scrieri deosebit de interesante, care merita pastrate, fie si doar ca indicii cu privire la autobiografia launtrica a Sylviei Plath. Unele dintre ele demonstreaza, chiar mai clar decat povestirile mai reusite, cat de mult i-a imobilizat fantezia si inventivitatea simpla prezenta obiectiva a lucrurilor si intamplarilor. Pictorita de natura moarta din ea era loiala obiectelor. Faptul direct ucidea orice putere sau inclinatie de a-l rearanja sau de a-l vedea altfel. Aceasta limitare la circumstantele prezente, temnita atat de multor scrieri ale ei in proza, a devenit o parte integranta a duritatii si adevarului poeziilor pe care le-a scris mai tarziu”, declara Ted Hughes in prefata editiei in limba engleza.

In Romania, Sylvia Plath este cunoscuta gratie romanului-cult “Clopotul de sticla”, publicat, in 1963, sub pseudonimul Victoria Lucas, si tradus excelent, in 2003, de Alexandra Coliban-Petre in cadrul colectiei “Biblioteca Polirom”. “Clopotul de sticla” este cartea ce oglindeste chiar depresia clinica cu care fusese diagnosticata Sylvia Plath si care a impins-o pe aceasta la sinucidere: la numai o luna dupa aparitia cartii, Sylvia izoleaza de bucatarie camera in care dormeau copii, baga capul in cuptorul aragazului si da drumul la gaze.