La 20 de ani de la căderea regimului comunist şi 61 de ani de la transformarea închisorii Sighet în închisoare politică, prin încarcerarea primului lot de deţinuţi politici, un grup de elevi de la Liceul Dragoş Vodă, GAZETA de Maramureş realizează o serie de acţiuni care au ca scop cunoaşterea istoriei recente şi luptei anticomuniste din Maramureş, intitulate generic „Eroii rezistenţei anticomuniste”.

Programul evenimentului „Turul rezistenţei anticomuniste” a cuprins vizite în localităţile şi zonele în care s-au organizat cele mai importante nuclee de rezistenţă anticomunistă sau în care au fost amplasate locuri de detenţie şi lagăre de muncă. În fiecare punct participanţii au fost întâmpinaţi de foştii deţinuţi politici care au luptat sau au fost închişi în astfel de locuri sau de familiile lor.

Alături de reprezentanţii mass-media, la eveniment participă un grup de elevi pasionaţi de istorie, care, la finalul manifestărilor vor realiza diferite lucrări (eseuri, jurnale de călătorie). Cele mai bune lucrări vor fi premiate.

Evenimentul este realizat de GAZETA de Maramureş în colaborare cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici filiala Sighet, Asociaţia Urmaşilor Foştilor Deţinuţi Politici, Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi viceprimarul Municipiului Sighetu Marmaţiei, Ovidiu Nemeş.

Ioana Lucăcel, Director General la Gazeta de Maramureş a avut amabilitatea de a ne acorda o scurtă declaraţie despre ce s-a întâmplat în aceste doua zile:

Am parcurs romanul lui A.Vasquez-Figueroa pe nerăsuflate, căci intriga sa perfect elaborată ţine scai cititorul de carte. M-au tulburat, aşa cum era de prevăzut, dimensiunile răului din roman, dar odată închisă cartea, nu-mi puteam ierta, reţineţi ,uşoara fascinaţie faţă de Oberlus. Va fi zăcând o Carmen de Ibarra undeva în abisul sufletului meu? Să rămână retorică întrebarea…

“Iguana” este un roman cu o fabulă excelent construită, perfect pentru o ecranizare memorabilă, mai pretabil la ea decât bănuiam odată că ar fi fost “Parfumul” al lui P. Suskind. Este o carte despre rău şi despre dragoste. O alegorie despre iubirea ca o pradă, şi despre impuritatea acestui simţământ. În ce-l priveşte pe Oberlus, motivaţiile faptelor sale sunt explicite, hâd şi batjocorit se retrage pe insuliţa Hood, populată doar de albatroşi uriaşi, iguane şi foci.Trăieşte fiindu-şi suficient sieşi, autoproclamat rege al domeniului său insular. Atitudinea sa iguanieră se reflectă în trăsăturile-i definitorii – răbdarea şi aşteptarea scrutătoare în zare. Victimele sale, corăbiile acostate pe insuliţă, sunt doar aşteptate, nu atrase. Dacă Iguana Oberlus este Răul, atunci prăzile sale nu i-ar putea nicicând reproşa că le-ar fi momit. Ele poposesc pe insula groazei, acceptă deliberat să-şi asume riscul necunoscutului. De aici încolo, intervine încălcarea teritoriului unui rege.

"Unul dintre cele mai mari festivaluri de muzica din lume mi-a amintit ca cele mai puternice sentimente ale unei natiuni pot trai prin muzica", scrie autorul unui articol publicat joi de cotidianul The Telegraph, intitulat "Festivalul Enescu, sau cum poate muzica sa redea mandria unei tari".

Artisti de renume la "Festivalul Enescu"

Ziarul britanic aminteste ca festivalul a inceput saptamana trecuta, iar bogatia afisata este uimitoare la evenimentul la care sustin concerte orchestre precum Philharmonia sau Royal Philarmonic Orchestra, din Marea Britania, Maggio Musicale Orchestra din Italia, Sankt Petersburg Philharmonic sau Orchestra Regală Concertgebouw, din Olanda.

Printre solistii de muzica de camera ce participa la festival se numara pianistul Leif Ove Andsnes, violinistii Christian Tetzlaff si Sarah Chang, dar si ansambluri camerale precum Muzicienii Luvrului si Il Giardino Armonico.

GOG (1934) este considerat una dintre cele mai reprezentative lucrari ale lui Papini, cititorul regasind aici cu placere ironia muscatoare din “Un om sfarsit”, dublata de un umor cuceritor. Atribuindu-si rolul de simplu traducator si editor al acestor insemnari uluitoare ce ii sint incredintate intamplator si pe care hotaraste sa le publice cu titlul de lectie morala la adresa societatii moderne, Papini introduce in scena un personaj cu o infatisare stranie si un nume cu rezonante biblice cutremuratoare: Gog, milionarul semi-salbatic, extravagant, care e dispus sa incerce orice experienta in stare sa-i alunge plictiseala si care isi petrece viata calatorind in jurul lumii si ascultind istoriile cele mai absurde si mai nebunesti. In capitole concise si incarcate de umor, Papini face sa defileze prin fata ochilor nostri o galerie impresionanta de personaje, de la personalitati ilustre din domeniul literaturii, stiintei si politicii la sarlatani marunti si grotesti strinsi in jurul lui Gog in speranta unui cistig. Sarcastic si seducator, GOG are intregul farmec al unei carti care ne incita inteligenta si careia ii place s-o sfideze.

Giovanni Papini s-a născut în anul 1881 la Florenţa, fiu al lui Luigi Papini, fost soldat garibaldian, meşteşugar cu convingeri republicane şi anticlericale, motiv pentru care mama sa, Erminia Cardini, a trebuit să-şi boteze fiul pe ascuns. A avut o copilărie şi o tinereţe solitare, compensate de pasiunea pentru lectură.

1 septembrie, ora 04:45 dimineata: cuirasatul german Schleswig-Holstein deschide focul asupra bazei poloneze Westerplatte, in apropiere de Gdansk. Se intampla in 1939, iar salvele cuirasatului german au reprezentat primele lovituri de tun ale celui de-al Doilea Razboi Mondial, de la debutul caruia omenirea comemoreaza marti implinirea a 70 de ani.

Un razboi care a costat viata a aproximativ 50 de milioane de oameni. Sovieticii au pierdut, potrivit istoricilor, 25 de milioane de oameni, civili si militari, relateaza AFP.

Dupa ce a reusit sa anexeze Austria, fara a trage vreun foc de arma, in martie 1938, si ulterior teritoriile de vest ale Cehoslovaciei, Adolf Hitler a cerut Poloniei sa-i asigure un culoar de trecere - coridorul Gdansk, intre Prusia orientala si restul Germaniei, cerere respinsa de Varsovia.

Motto: „Practic, România e un uriaş studio de televiziune dedesubtul căruia se află un azil de noapte. Cei din studio se uită la cei din azilul de noapte nu ca la oameni, ci ca la o ,,masă biologică”, ca la o ,,populaţie” bună de manipulat, supt şi sacrificat. Cei din azilul de noapte îi privesc pe cei din studio nu ca pe oameni, ci ca pe ,,vedete”, ca pe nişte icoane, ca pe nişte idealuri pe care le poţi atinge dacă joci după regulile jocului.”

Pentru cei nefamiliarizaţi cu polemicile culturale ale zilelor noastre, trebuie spus de la bun început că dl. Mircea Platon este persona non grata în ochii celor mai mulţi dintre intelectualii „consacraţi”. Are toate calităţile pentru a enerva o întreagă pleiadă de cărturari, de la simplii purtători de diplomă şi sacou la intelectualii cu „operă” şi vechime: e erudit (dar, surpriză!, fără a-şi face un idol din erudiţie), e ancorat bine de tot în realitate (ceea ce-l împiedică să bată câmpii într-o vreme în care mulţi din gânditorii noştri plutesc prin ceaţa ideilor şi ideologiilor ca personajele din tablourile lui Chagall), are curaj şi umor (în zilele acestea, în care mai toate chipurile şi semnăturile din reviste şi televizoare ne reamintesc că nivelul de trai a crescut şi suntem fericiţi – asta pe un ton sobru, responsabil, ba chiar uşor îngrijorat) şi un verb care nu iartă. În plus, dacă e să-l credem pe dl. Mircea Mihăieş, mai e şi posesorul unei bărbi care are scopul de a spori „spectaculozitatea bine ambalatului produs de marketing”. Şi dacă atributele de mai sus nu sunt suficiente pentru a provoca repulsie, în mod sigur înfricoşătoarea triadă: conservator [1], român, ortodox (a se citi: ANTIPROGRESIST, ULTRANAŢIONALIST şi FUNDAMENTALIST) will do the job…

ULTIMA ORA: Bilete se pot cumpara de la Omniasig (vis-a-vis de Doina Maramuresului) si de la Sala "George Enescu" (Scoala de Muzica, inaintea spectacolului). Pretul unui bilet este de doar 12 LEI.

Clubul ROTARY Sighet organizeaza luni, 28 septembrie 2009, la Sala “George Enescu”, cu incepere de la ora 19, spectacolul de teatru “OSTINATO” cu Diana Giubernea, in regia Mona Gavrilas. Un spectacol puternic, emotionant, sensibil, comic si totodata dramatic.Un Don Quijote feminin al zilelor noastre care lupta cu Morile de Vant (minciuna, vulgaritatea, lasitatea, nonvaloarea) intr-o societate in care idealurile sunt omorate cu brutalitate, calitatile devin defecte, valorile dispar, respectul nu exista, iubirea este o simpla iluzie. Echipa spectacolului MONOLOAGELE VAGINULUI va asteapta cu o noua productie OSTINATO de Cristi Juncu. Actrita Diana Giubernea si regizoarea Mona Gavrilas sunt pentru a treia oara in Sighetu Marmatiei, dupa „Un altfel de Craciun” in decembrie 2008 si „Monoloagele vaginului” in martie 2009. Acest spectacol reuneste trei categorii de tineri artisti romani (dramaturgie, actorie, regie) care incearca sa-si gaseasca locul in Teatrul Romanesc.

În dimineaţa acestei zile, câştigătorul primei ediţii a concursului „Comentezi şi câştigi! Librăria "Luceafărul" te premiază!” şi-a ridicat premiul constând într-un bon valoric de 50 RON cu care şi-ales două cărţi de la Librăria „Luceafărul”. Acesta a găsit mai multe cărţi pe care şi le dorea, ocazie cu care şi-a mai cumpărat, în plus, o altă carte în afara celor două primite ca premiu. Fericitul câştigător care şi-a postat comentariile cu pseudonimul „LAGREN” se numeşte Adam Zsolt, are 29 de ani şi este un tânăr întreprinzător sighetean, deţinătorul unei firme de proiectare în construcţii (arhitectura).

Dorim să mulţumim şi pe această cale domnului Fernea Cristian, patronul librăriei „LUCEAFĂRUL”, pentru această colaborare care a dus la posibiliatea oferirii lunare a unui premiu valoric constând în cărţi de 50 RON.

Memorialul durerii inseamna ca dupa 1989, dintr-un sentiment de vina pentru absenta ta din lupta anticomunista, sa iei camera de filmat in brate si timp de 16 ani sa alergi prin tara, pentru a smulge marturii (pretioase si infioratoare) din gurile victimelor fostului regim, pentru a deschide portile inchisorilor (mai inainte de a fi renovate si “vopsite in culori pastel”), inchisori in care au fost chinuiti milioane de oameni nevinovati, pentru a-i intervieva pe cei mai crunti ofiteri de securitate, pentru a face putina dreptate si lumina in bezna de teroare si minciuna a stalinismului brevetat in Romania. Sa ai puterea de a asculta sute de marturisiri zguduitoare, ca un fel de duhovnic al istoriei recente si nestiute. Sa rezisti cand cel mai diabolic tortionar, Alexandru Nicolschi, incepe sa urle la tine, in timpul interviului, ca la puscariasii pe care ii teroriza. Sa-l auzi pe Liviu Borcea, criminalul premiant de la Canal, cum neaga cu un calm celest vreo crima sau vreo forma de abuz petrecute in sectorul lui, ba chiar pretinde ca detinutii aveau alimentara in lagar si valize pline cu mancare sub paturi. Sa te transformi intr-un formidabil procuror al memoriei, semnand prin emisiunile tale sute de condamnari laneuitare. Si pentru toate acestea, sa primesti amenintari cu moartea si “sfaturi” de a o lasa mai moale. Sa-ti fie programate emisiunile la orele cele mai imposibile, ba chiar sa-ti fie eliminate uneori din grila de programe pe motiv ca Televiziunea Romana nu trebuie sa se ocupe de trecut, ci de “prezent si de bucuria viitorului”. Sa fii, adica, Lucia Hossu-Longin, o doamna care, cu curaj, inteligenta si modestie, a ajutat la dezlipirea pleoapelor acestei tari care stie atat de bine sa nu vrea sa vada.