PROGRAM:
Joi, 1 octombrie, ora 11,30, Casa municipală de Cultură:

Deschiderea FESTIVALULUI

Ora 13,00, Colegiul Naţional DRAGOŞ VODĂ,

Liceul REGELE FERDINAND

INTÂLNIREA SCRIITORILOR CU TINERII

Ora 17, Sala Festivalului:

RECITAL DE MUZICĂ ŞI POEZIE

Invitat: FLORIN SĂSĂRMAN

Infasurat cu o bentita portocalie pe care scrie “Best seller de Cucuietii din Deal”, volumul de povestiri - 11 la numar - iti indica de la inceput faptul ca autoarea are un dezvoltat simt al umorului si al autoironiei, impresie care se cristalizeaza in cuvantul introductiv. Parcurgand apoi povestirile, unele de cateva pagini, altele mai ample, ai prilejul si sa te induiosezi, si sa te intristezi si sa te infurii. Dar si sa razi cu lacrimi - cel putin, mie asa mi s-a intamplat cand am citit povestirea care da titlul cartii. Nu ca restul n-ar avea in ele macar o cantitate mica de umor sau de ironie muscatoare.

Navigand printre subiecte care cuprind intamplari functionaresti din vremea comunismului, secvente tragice sau amuzante din interiorul unor familii, viata in provincie si viata “la capitala”, singuratatea dureroasa a batranetii, dramele unor sotii nefericite sau metehnele diversilor indivizi, Carmen Musat-Coman te conduce cu abilitate - si, de cele mai multe ori, cu zeflemeaua la purtator - printre situatii in care te regasesti, te-ai regasit candva sau de care cu siguranta ai auzit vorbindu-se: cate dintre voi, femeile necasatorite trecute de 25 de ani, nu ati auzit (pana v-ati saturat) placa “Da’ tu cand te mariti”? Cati dintre cei care locuiti la bloc nu aveti un vecin care da muzica tare in toiul noptii? Si cine nu are in neam macar o “oaie neagra”?

A venit momentul să anunţăm câştigătorul etapei a II-a a concursului "Comentezi şi câştigi! Librăria "Luceafărul" te premiază!" În urma deliberărilor făcute de către echipa Sighet Online şi conducerea librăriei „LUCEAFĂRUL”, am decis să desemnăm drept câştigător user-ul „ANDREIUC”. Câştigătorul va fi răsplatit cu un bon valoric de 50 RON cu care se va putea cumpăra o carte (sau mai multe, în funcţie de valoarea cărţii alese) în valoare de 50 RON! Aşteptăm ca acesta să ne răspundă la e-mail-ul trimis pentru a stabili o întâlnire în urma căreia să intre in posesia premiului.

Felicităm câştigătorul concursului şi încurajăm pe cât mai mulţi să preia exemplul, făcând comentarii la secţiunea CULTURĂ din site-ul nostru! Vă reamintim că peste o lună o să desemnăm un nou câştigător al concursului „Comentezi şi câştigi! Librăria "Luceafărul" te premiază!”.

Romanul (traducere si note de Mihnea Gafita), publicat pentru prima oara in 1936 si presarat cu numeroase detalii autobiografice, este o satira muscatoare la adresa vietii literare si a societatii capitaliste ce ridica banul la rang de religie. Proiectand naratiunea pe fundalul Marii Depresiuni Economice din anii ’30, Orwell realizeaza o cronica sumbra, emotionanta, dar strabatuta de puternice accente comice, a razboiului personal purtat de Gordon Comstock, un marunt poet londonez trecut de prima tinerete, impotriva dominatiei “zeului-ban” ce corupe toate aspectele existentei si a “decentei meschine a clasei medii de jos”, al carei simbol prin excelenta este, in viziunea sa, aspidistra, planta ornamentala nelipsita din fereastra oricarei case din Anglia.

“Conform mitului artistului muritor de foame, sa fii un mare poet insemna sa urmezi o chemare mai inalta, care merita sacrificiul oricarui confort material. Romanul satiric al lui George Orwell, “Aspidistra sa traiasca!”, publicat in 1936, tinteste tocmai in aceasta forma de narcisism cu un sarcasm zdrobitor. Personajul sau principal, Gordon Comstock, este un redactor de texte publicitare care, intr-un avant nebunesc de multumire de sine, isi paraseste slujba bine platita dupa ce primul sau volum de poezii se bucura de recenzii favorabile in ziarul londonez Times.” (The New York Times)

Reintoarcerea in trecut, la radacini, amintirea unei epoci “de aur” antebelice, cand Sighetul era capitala economica si, mai ales, culturala a unui Maramures care se intindea cu mult dincolo de Tisa in Ucraina de azi, un oras care a dat lumii sute de personalitati, un oras-targ (numele orasului provine din cuvantul slav “sihot”, adica “targ”), oras multietnic si eclectic din punct de vedere arhitectural. Toate astea se regasesc in expozitia de pictura semnata Robert Zolopcsuk, profesor de arte plastice la Scoala de Arta “Gheorghe Chivu” vernisata sambata, 19 septembrie, intr-una din salile Palatului Cultural, cladire emblematica a orasului, care se regaseste si ea in toata splendoarea in mai multe dintre lucrarile expuse, alaturi de biserici, sinagogi si alte cladiri monument, alaturi de targoveti romani, maghiari, ruteni si evrei, alaturi de portretul celebrei actrite Prielle Kornelia si al prefectului de Maramures, baronul Perenyi Zsigmond. Expozitia a fost deschisa de profesorii Ioan Ardelean-Pruncu – directorul Scolii de Arta “Gheorghe Chivu” si Petru Barsescu, si a avut parte de prezenta unui public larg, personalitati ale culturii locale.

Publicat prima oara in 1986, la 25 de ani dupa moartea lui Hemingway, romanul “Gradina Raiului” s-a bucurat de un succes senzational, ajungand aproape imediat pe lista bestsellerurilor din acea perioada. Imbinand intr-o maniera incantatoare scenele incarcate de erotism, pasajele descriptive si reflectiile asupra artei scriiturii, “Gradina Raiului” abordeaza una dintre temele predilecte ale literaturii universale: pierderea inocentei. Romanul relateaza experientele dezastruoase ale unui tanar cuplu american din anii ’20, scriitorul David Bourne si sotia sa, Catherine, aflat intr-o luna de miere prelungita pe Riviera franceza. Casnicia lor se destrama treptat pe masura ce comportamentul sexual al lui Catherine devine tot mai excentric si jocurile erotice practicate de cei doi – tot mai periculoase, culminand cu crearea unui triunghi sexual impreuna cu Marita, o tanara bogata intalnita intr-o cafenea, de care ambii soti se simt atrasi.

“Un miracol, o cale proaspata pe vechile tarimuri ale magiei.” (John Updike)

În materie de folclor vedem şi auzim adesea imitaţii nereuşite, creaţii neautentice, nu de puţine ori se promovează kitsch-ul.  Avem mult folclor orăşenesc oribil, cu texte primitive. Maneaua s-a transformat din gen muzical în tendinţă educaţională. Din păcate, exponenţi de vază ai vieţii publice şi politice îsi dau în stambă afişându-se la evenimente la care se "maneleşte" puternic.  Mulţi tineri au adoptat maneaua în detrimentul muzicii de calitate.

Din păcate, dorinţa de îmbogăţire imediată a interpreţilor care pornesc la drum îi face să nu ţină cont de valoarea cântecului, de autenticitate.

Pe de altă parte avem valori incontestabile, avem talente deosebite, care ar trebui susţinute şi ocrotite la nivel de stat, pentru că sunt valori naţionale.
Despre toate acestea şi multe altele Nuţu Leordean ne-a vorbit intr-un interviu, special pentru vizitatorii Sighet Online:

Un roman de idei incitant si caustic, “Orb prin Gaza” (1936) surprinde intr‑o maniera lucida criza spirituala a societatii londoneze dintre cele doua razboaie mon diale. Presarat cu numeroase detalii autobiografice, romanul urmareste evenimentele semnificative din viata lui Anthony Beavis, un intelectual din clasa de mijloc macinat de sentimentul inutilitatii propriei existente, si a cercului sau restrins de prieteni, punind in lumina cauzele si urmarile printr‑un joc magistral al perspectivelor narative. Alternand in permanenta planurile temporale, naratiunea acopera o perioada de mai bine de treizeci de ani – moartea timpurie a mamei lui Anthony, sinuciderea prietenului, relatiile amoroase cu Mary Amberley si apoi cu fiica ei, Helen, participarea la revolutia din Mexic impreuna cu Mark Staithes –, descriind eforturile protagonistului de a iesi din starea sa de inertie si de a da un sens propriei existente. Tehnica narativa a contrapunctului confera prozei lui Huxley o uimitoare muzicalitate si originalitate.

Aldous Leonard Huxley (n. 26 iulie 1894; d. 22 noiembrie 1963) a fost un scriitor britanic care a emigrat în Statele Unite. A fost un membru al faimoasei familii Huxley care a dat un mare număr de minţi ştiinţifice briliante.

Este cunoscut pentru romanele, pentru eseurile, povestirile, literatura de călătorie, scenariile sale de film. Dacă la începutul vieţii a fost un umanist, a devenit la finalul ei interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia şi filozofia mistică.