În perioada 11 – 15 ianuarie, în comuna Petrova s-a desfăşurat o nouă ediţie a “Manifestărilor Eminescu”. Pe parcursul acestor zile a avut loc o dezbatere pe tema actualităţii cugetărilor eminesciene, urmată de un recital de versuri din lirica creatorilor din Petrova, vernisajul expozitiei de fotografii şi tipărituri ce oglindesc activitatea literară, culturală şi ştiinţifică petroveană şi concursul “Cine ştie caştigă” pe teme eminesciene.

 În ziua de 15 Ianuarie  la Parohia Ortodoxa s-a ţinut  un Te-Deum pentru Mihai Eminescu iar la Centrul de documentare şi informare al Grupului Şcolar “Al. Filipaşcu”, sub genericul “Laudă Voievodului Limbii Române”, s-a desfăşurat sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice şi şezatoarea literar-artistică a Cenaclului de cultura şi artă “Mihai Eminescu” Petrova.

Sunt un fan al cartilor lui Marquez. Pot sa afirm asta fara nici un dubiu, cu atat mai mult cu cat am impresia ca este unul din acei scriitori pe care fie ii indragesti, fie nu. Faptul ca ii cunosc opera se datoreaza insa unei fete exceptionale, nu pentru ca l-am descoperit de unul singur asa cum ar trebui. Eram cu ea atunci cand a cumparat de la o librarie una din cartile lui Marquez, si m-a intrebat despre Un veac de singuratate. I-am spus ca nu am citit-o, ceea ce a deranjat-o destul de tare, si a pornit sa rezolve problema. Am mers la ea, unde mi-a inmanat cartea spunandu-mi ca este una din acelea pe care orice om care citeste trebuie sa o aiba in lista cartilor deschise de el. La sfarsitul zilei am ajuns sa citesc primul capitol cu ea dormind la mine in brate. Am tinut sa scriu acest detaliu pentru ca despre asta vorbeste Marquez in cartile sale. Tema care nu dispare niciodata din opera sa este dragostea.

La prima vedere detasat de traiectul prozei sale, Un veac de singuratate este cu siguranta creatia sa de varf, lucrare in care a adoptat ca stil realismul magic. Scrierea vizeaza realitati sociale, spirituale si politice ale unui spatiu sud-american vazut dintr-o perspectiva moderna.

Poetul basarabean Grigore Vieru a devenit un simbol al rezistentei si continuitatii prin cultura a spiritului romanesc in spatiul unitar al poporului nostru de pe cele doua maluri ale Prutului. S-a nascut in 14 februarie 1935 in localitatea Pererata (Hotin). A trecut la cele vesnice in 18 ianuarie 2009, in urma unui grav accident de circulatie in apropiere de Chisinau. Ziua funeraliilor lui Grigore a fost declarata zi de doliu national in Basarabia. Mi-a spus odata la Casa Scriitorilor din Bucuresti ca ar vrea sa vada tinutul descalecatorilor de neam si de limba maramureseni. N-a mai apucat! Dar precis vede Maramuresul din Cerul Cerurilor, cu afectiune.

Nu am, moarte, cu tine nimic,

Eu nici macar nu te urasc

Cum te blesteama unii, vreau sa zic,

La fel cum lumina parasc.

Municipiul Sighetu Marmatiei are onoarea de a fi locul in care poezia lui Mihai Eminescu sa fi fost tradusa pentru prima data in limba maghiara. Este vorba de poezia “Atat de frageda”, iar traducatorul se numeste Laurentiu Bran, pe atunci elev in ultimul an al gimnaziului piarist din Sighet. A indragit foarte mult versurile eminesciene din volumul primit in dar de la fratele lui, Emil Bran, seminarist, ajuns mai tarziu vicar al Silvaniei si senator al Salajului. Sub titlul “Cseresznyefa fehér virága”, poezia a fost publicata la 25 decembrie 1885, sub pseudonim, in ziarul clujean “Kolozsvári Közlöny” (”Informatia de Cluj”).

S-a stins la Alunis, judetul Salaj

Laurentiu Bran s-a nascut in anul 1865 in satul Tohat, orasul Ulmeni. Dupa absolvirea gimnaziului piarist din Sighetu Marmatiei, in 1886, si-a continuat studiile la seminarul teologic din Gherla, in 1890 fiind hirotonit preot greco-catolic. In urmatorii ani, Laurentiu Bran a continuat sa traduca din Eminescu si sa publice tot sub pseudonimul “Szamosujvári” in publicatia maghiara ce aparea in Simleu Silvaniei. Faptul ca Laurentiu Bran a semnat aceste talmaciri cu pseudonim a starnit unele polemici printre istoricii literari, unii crezand ca ar fi vorba de un anume Sándor Jozsef. Ulterior, valul care ascundea identitatea “enigmaticului” student decis sa inalte punti intre limbi si literaturi a fost inlaturat, iar paternitatea traducerilor a fost lamurita fara putinta de tagada, mai ales ca au fost urmate de alte traduceri aparute in gazeta saptamanala din Jibou (”Zsibovidéki Hirlap”) si apoi in antologia “Din poetii romani” (”Román költökböl”), volum tiparit in Baia Mare, in anul 1909. Laurentiu Bran a trecut intru pacea vesnica in anul 1942, la varsta de 77 ani, in localitatea Alunis, judetul Salaj.

1. Primii ani

1850-01-15   Se naste, la Botosani, Mihai, al saptelea copil al caminarului Gheorghe Eminovici (1812-1884) si al Ralucai, nascuta Iurascu (1816-1876)

1858   Mihai Eminescu se inscrie in clasa a treia primara la National Hauptschule in Cernauti, dupa ce facuse primele clase acasa, in satul Ipotesti.

1859 - 1860   Termina clasa a IV primara, clasificat al 5-lea dintre 82 de elevi

2. Anii de formare

1860   Toamna se inscrie in clasa I la K. K. Ober Gymnasium din Cernauti.

1861 - 1862   Urmeaza clasa a II-a de gimnaziu pe care o repeta in 1862-1863, intrerupand-o in aprilie 1863, cand se intoarce la Ipotesti.

1864   I se refuza o cerere de bursa la gimnaziul din Cernauti la 21 martie

1865-03-15   Demisioneaza din postul de copist pe care-l ocupa la Comitetul permanent al judetului Botosani. Insoteste trupa teatrala Fanny Tardini-Vladicescu - toamna revenind la Cernauti si instalandu-se in casa lui Aron Pumnul ca bibliotecar.

Duminica, 17 ianuarie, ora 18 - premiera la Teatrul Municipal Baia Mare: D'ALE CARNAVALULUI de Ion Luca Caragiale, regia Claudiu Pintican, scenografia Mihai Valu, in distributie: Valeriu Doran, Ionut Mateescu, Dana Ilie- Barbosu, Ioan Costin, Adriana Covaci, Dan Cordea, Claudiu Pintican, Liviu Topuzu, Wanda Farkas, Dorin Griguta, Vasile Pal.

Iata si restul spectacolelor din ianuarie:

13.01 - ora 18 - CASA BERNARDEI ALBA de Federico Garcia Lorca, regia Kincses Elemer, scenografia Mihai Valu, in distributie Inna Andriuca, Aurora Prodan, Wanda Farkas, Sanda Savolszky, Ariana Presan, Diana Podareanu, Gabriela Chirila, Dana         Ilie- Barbosu, Magdalena Nemes, Alina Szasz

Coproductia romano-britanica Katalin Varga, regizata de Peter Strickland si produsa de Tudor si Oana Giurgiu (Libra Film), se afla pe lista celor mai bune 10 filme de debut ale anului 2009, conform publicatiei The Guardian. Selectia filmelor a fost realizata de criticii publicatiei The Guardian, care au avut in vedere peste 100 de productii.

Alaturi de Katalin Varga se afla si: Anvil! The Story of Anvil (R. Sacha Gervasi), Better Things (R. Duane Hopkins), District 9 (R. Neill Blomkamp), Helen (R. Joe Lawlor, Christine Molloy), In the Loop (R. Armando Iannucci), Mid-August Lunch (R. Gianni di Gregorio), Moon (R. Duncan Jones), Sleep Furiously (R. Gideon Koppel), Synecdoche, New York (R. Charlie Kaufman).

Coproductia romano-britanica-maghiara Katalin Varga a castigat anul trecut Premiul Academiei Europene de Film, la cea de-a 22-a editie, echivalentul european al Premiilor Oscar, la categoria Descoperirea Europeana a Anului.

Primaria Petrova, Consiliul Local, biblioteca, caminul cultural, scolile, Fundatia “Gheorghe Bilascu” organizeaza, in perioada 11 – 15 ianuarie, o noua editie a “Manifestarilor Eminescu”. Evenimentul debuteaza luni, la caminul cultural unde, de la ora 14, a avut loc o dezbatere pe tema actualitatii cugetarilor eminesciene, urmata de un recital de versuri din lirica creatorilor din Petrova. Marti, de la ora 12, va avea loc recitalul de versuri “Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie”, iar miercuri va avea vernisajul expozitiei de fotografii si tiparituri ce oglindesc activitatea literara, culturala si stiintifica petroveana. Joi, la scoala din Crasna Viseului este programata dezbaterea “Firi vizionare. Mihai Eminescu si Taras Sevcenko, poeti nationali”, iar de la ora 16, la caminul cultural, masa rotunda “Eminescu in Petrova, Maramures, Romania si in lume”. Cum era si firesc, cele mai importante actiuni din cadrul manifestarilor se vor desfasura  vineri, 15 ianuarie. Primirea invitatilor se va face incepand cu ora 9, la biblioteca. Tot acolo se va derula concursul “Cine stie castiga” pe teme eminesciene, urmat de cercul pedagogic al profesorilor de limba si literatura romana si a bibliotecarilor invitati. La ora 10, la Primarie va avea loc intalnirea consilierilor locali cu participantii la manifestari, iar de la ora 12, la Parohia Ortodoxa se va tine un Te-Deum pentru Mihai Eminescu. Apoi, de la ora 13, la Grupul Scolar “Al. Filipascu”, sub genericul “Lauda Voievodului Limbii Romane”, se va desfasura sesiunea de referate si comunicari stiintifice si sezatoarea literar-artistica. Manifestarile se vor incheia cu dineul de lucru al Cenaclului de cultura si arta “Mihai Eminescu” Petrova, cu participarea invitatilor.