Duminică, 03.10   ora 18,00            

ÎNDRĂGOSTIŢII  DIN ANCONA  Regia: Andrei MihalacheScenografia: Mihai Vălu  

Marţi, 05 oct ora 10,00                   

Scenografia: Sorana Ţopa

Sâmbătă, 09 oct     

Miercuri, 13.10  ora 19,00 

In urma cu ceva vreme am scris un articol pe Sighet Online despre un student roman, Paulin Giurgi originar din Sighetu Marmatiei, Maramures care a publicat in Germania o carte despre huliganismul din stadioane. Zilele trecute am aflat ca in urma cu 2 luni a aparut a doua carte a lui Paulin Giurgi la editura “Grin” din München. De data aceasta este vorba de lucrarea de masterat a lui Paulin Giurgi care a fost publicata de o editura germana. Lucrarea este un studiu de caz al satului Glod, jud. Maramures unde autorul si-a petrecut copilaria si este scrisa in limba engleza. Giurgi descrie in primele capitole metodele cercetarii sale si diferitele teorii ale dezvoltarii relevand nu numai fatetele sociale, politice si economice ale dezvoltarii dar si importanta conceptului “good governance” in contextul cazurilor celebre de coruptie dezvaluite in ultimii ani in tarile vestice despre care se credea ca au reusit sa starpeasca coruptia.

Satul Glod din judetul Maramures, ofera un numar impresionant de intelectuali pana in prezent. Marele etnolog si om de cultura prof. Dr. Mihai Pop sau indragitii rapsozi Fratii Petreus sunt doar cazurile ajunse celebre din Glod. Glodul este in general mult mai dezvoltat economic si social decat satele din regiune cu acelesi premise (infrastructura asemanatoare, aprox. acelasi numar de locuitori, etc..); Paulin Giurgi incearca sa afle cauzele dezvoltarii Glodului comparandul cu alte sate Maramuresene asemanatoare: Valea Stejarului, Breb, Salta, Slatioara.

Miercuri, 29 septembrie 2010, la Liceul Teoretic "Regele Ferdinand", cabinetul "Nichita Stanescu", va avea loc cu incepere de la ora 14:00 prima editie a acestui an scolar a Lecturiadei. Organizatorii incearca sa reuneasca cerchistii din anii anteriori care sunt asteptati cu ultimele carti citite, dar se doreste si cooptarea bobocilor din clasa a IX-a. Scopul acestui demers este de a-i atrage pe elevi inspre lectura de placere, la acest demers de exceptie nelipsind nici profesorii de romana prezenti constant cu elevii lor la aceste lecturiade, ne-a declarat doamna prof. dr. Bout Odarca.

Dincolo de inventivitatea aplicată formei şi stilului, Mario Vargas Llosa are o concepţie conservatoare cu privire la roman: acesta este oglinda lumii. Spre deosebire de oglinda realismului clasic, cea pe care o construieşte Vargas Llosa în Conversaţie la Catedrala străbate orice suprafaţă, dezgoleşte şi reflectă gîndurile cele mai intime, temerile de neîmpărtăşit şi plăcerile bine ascunse. Altfel, autorul este fidel motto-ului balzacian: „Il faut avoir fouillé toute la vie sociale pour être un vrai romancier, vu que le roman est l’histoire priveé des nations”. Dacă aţi citit pînă acum despre Conversaţie la Catedrala că este o carte monumentală, un roman mare, o scriere complexă, grandioasă etc., aţi citit bine. Autorul nu glumeşte deloc cu acest roman scris cu intenţia de a fi total, de a cuprinde toate faţetele lumii, de la individual, profund intim, la social şi politic.

Pe de-o parte, este un tablou al schimbării sociale: un regim politic – dictatura militară a lui Odria – este înlocuit de altul, trecere care nu e lipsită de evenimente violente. Dictatura odriistă este descrisă în toate detaliile sordide ale oricărui regim politic, totalitar sau nu: contracte economice bazate pe fidelitatea faţă de Preşedinte, şantaj, intrigi, politicieni abili, linguşitori de profesie, cameleoni politici, executanţi slugarnici şi miniştri de formă; apoi petreceri dezmăţate, cheltuieli exorbitante, lux ostentativ, slăbiciuni exhibate, aroganţa celor care se cred nemuritori, de neînlocuit; decenţa pătată a aristocraţiei, a familiilor pentru care bogăţia e o stare de fapt, naturală şi transmisibilă; şi, de cealaltă baricadă, ridicolul revoluţionarilor, grevele abil înăbuşite, credinţa pasională într-o ideologie, tinereţea revoltată, politica din camere obscure de hotel, din cafenele şi baruri studenţeşti…