COMUNICAT

TEMA: România 100 la Jocurile Olimpice (100 de ani de la prima medalie olimpică obținută de Româniala JO, Paris 1924) - îmbinarea dintre sport / spiritul olimpic și cultură.

Tema ediției cu numărul 5 a Olimpiadei de Benzi Desenate - România 100 la Jocurile Olimpice, reprezintă nu doar o provocare creativă, ci și o oportunitate de a parcurge istoria, prezentul și viitorul Jocurilor Olimpice unite prin cultura celei de-a noua arte, banda desenată. În contextul Jocurilor Olimpice de la Paris 2024, România marchează 100 de ani de la prima medalie olimpică obținută la JO (Paris 1924), iar acest lucru ne încurajează să explorăm, să inovăm și să transpunem în benzi desenate ceea ce înseamnă spiritul olimpic, inspirându-ne din istoria bogată a României la JO și a relației sale cu Franța și Parisul. De aici rezultă o sursă infinită de subiecte și influențe, îmbinarea dintre sport / spiritul olimpic și cultură!

Putem să ne gândim în acest context la marii români care au lăsat o amprentă profundă în universal parizian, fie că vorbim despre Constantin Brâncuși și arta sa unică, despre Maria Tănase și mesajul ei de iubire transmis prin muzică, sau despre Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu și prietenia prin intelectul lor profund. Putem descoperi legăturile tehnice și inginerești dintre cele două țări, cu referire la inginerul Gheorghe Pănculescu și turnul Eiffel. Să nu uităm de muzica magnifică sub bagheta marelui compozitor George Enescu, precum și spiritul avangardist a lui Tristan Tzara. Această olimpiadă reprezintă o oportunitate de a da viață poveștilor unice transpuse în benzi desenate, de a experimenta stiluri grafice noi, lucrări care să celebreze această conexiune specială dintre România și Franța la Jocurile Olimpice din 2024.

Motto: “Cei care nu își pot aminti trecutul sunt condamnați să îl repete” – George Santayana (filozof hispano-american, “Viața rațiunii”, 1905)

În tragica vară a anului 1940, Europa era devastată de război. Franța capitulase, iar Marea Britanie se afla sub asediul Luftwaffe, după retragerea de la Dunkerque. România se găsea, la rândul său, izolată internațional, cele două țări amintite fiind principalii săi aliați în perioada interbelică.

La 26-27 iunie, guvernul de la București a fost silit să accepte ultimatumurile sovietice și să cedeze Moscovei Basarabia și Bucovina de Nord, două provincii istorice românești ce se uniseră cu Regatul României la sfârșitul Primului Război Mondial, punând astfel în practică principiul  autodeterminării popoarelor, proclamat la 11 februarie 1918 de către președintele american Woodrow Wilson (“Aspirațiile naționale trebuie respectate; popoarele pot fi de acum înainte conduse și guvernate doar cu acordul lor. Autodeterminarea nu este doar o frază, ci un principiu de acțiune imperativ”).