Proaspăt ieșit de la tipar, calendarul UZPR pentru anul 2022 vă expune 13 case memoriale, unele devenite muzee. 

Pe frontispiciul calendarului regăsiți Casa Memorială „Mihai Eminescu” (Ipotești, jud. Botoșani), adăugându-se în ordinea lunilor: Casa Memorială „Vasile Alecsandri” (Mircești, jud. Iași); Casa Memorială „Tudor Arghezi” (Mărțișor, București); Casa Memorială „Nicolae Bălcescu” (Bălcești, jud. Vâlcea); Casa Memorială „George Coșbuc” (Hordou – azi, comuna George Coșbuc –, jud. Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Octavian Goga” (Ciucea, jud. Cluj); Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte, jud. Prahova); Casa Memorială „Cezar Petrescu” (Bușteni, jud. Prahova); Casa Memorială „Liviu Rebreanu” (Prislop – azi localitatea Liviu Rebreanu –, Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Ioan Slavici” (Șiria, jud. Arad); Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” (Copou, Iași); Casa Memorială „Constantin Stere” (Bucov, jud. Prahova); Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuţă” (Dragosloveni, jud. Vrancea).

Ieri, în mai multe spații cu respirație românească, mai exact spus în numeroase lăcașuri de cult din țară și din întreaga lume, s-a desfășurat, într-o simultaneitate pe care numai Divinitatea o putea orândui, slujba de Pomenire a lui Doru Dinu Glăvan. Despre cine a fost și dâra de fascinant lăsată de Doru Dinu Glăvan în perimetrul jurnalisticii nu are rost să mai vorbesc, este pe deplin grăitoare această simultaneitate luminoasă, întâmplată ilustrativ pe atâtea meridiane ale lumii, prea multe spre a le putea enumera fără riscul vreunei netrebuitoare și nedorite omisiuni. 

Personalitățile din istoria României tind să dispară din conștiința poporului mioritic. Manualele se scutură de paginile care par prea grele pentru coperțile colorate ale secolului 21, presa își aduce aminte de ei doar la ceas aniversar, tinerimea progresistă nu-și mai bate gândul și nu-și mai pierde timpul prin biblioteci sau pe la seminare curioși să afle cine și de ce, drept pentru care suntem îndrumați și mergem înainte lipsiți de vlagă și pierindu-ne modelele ce ne-ar putea aduce puțină ordine și lumină în amalgamul vieții politico-economice a momentului. Dar din când în când se mai întâmplă câte o minune, căci “speranța moare ultima”, și cei care înțeleg importanța trecutului pentru reușita viitorului, se apleacă asupra unor valori ce ne-ar putea inspira chiar și la un centenar de la dispariția lor.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din Româna continuă proiectele aflate în derulare. Site-ul breslei stă la dispoziție membrilor noștri pentru difuzarea articolelor de interes publicistic, încurajându-vă să trimiteți articole pe adresa  Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza .

Revenind la proiecte, în această perioadă este finalizat Calendarul UZPR 2022, care prezintă case memoriale ale unor jurnaliști și oameni de cultură prestigioși, personalități care fac parte din Panteonul cultural național. Calendarul va fi disponibil la sediu începând cu luna decembrie 2021, iar filialele Uniunii care îl doresc îl pot comanda.

Încă nu s-a răcit tiparnița după apariția celui de-al treilea număr al revistei UZP din acest an. Așteptată cu nerăbdare de cei peste 3000 de membrii cotizanți ai UZPR, probabil singura revistă care tratează problema jurnalismului și a jurnaliștilor, in corpore, și-a propus și în acest număr atât teme de breaslă, cât și de implicare socială. Grupată în jurul unui subiect pe alocuri inflamabil, mass-media din străinătate, gazeta asociației fixează atenția pe colegii jurnaliști din diaspora, cu problemele și neajunsurile lor sau cu satisfacția profesiei peste graniță, nu numai în Europa, dar și în Canada sau SUA.
În sumar găsim și prestigiosul eveniment al Galei Premiilor UZPR pentru anul 2020, concurs ce a avut anul acesta tema „Sens și contrasens în mass-media”, subiect ce a pus în dispută diverse atitudini de presă.

Bienala Albastră- Bienala Internațională de Arte Vizuale- Brașov- 2021 – Essentia deschide galeriile de artă din oraș si din zona metropolitană pentru pasionații artă, începând din 17 octombrie, până în 21 noiembrie

Aflată la ediția a II-a, ”BIENALA ALBASTRĂ- Bienala Internațională de Arte Vizuale - Brașov- 2021– Essentia” creează contextul cultural prin care creativitatea exprimată prin arta vizuală este stimulată la nivel local, zonal, național și internațional, promovând dialogul între arte prin intermediul expozițiilor, al schimbului de idei si de experiențe între participanți, invitați, actanți culturali și publicul general.

COMUNICAT

În vremuri tulburi, mai mult ca oricând, repunerea în discuție a ceea ce este esențial se impune în mod natural: esențial în viață, esențial în artă, necesar supraviețuirii, indispensabil.

Definirea artei în esența sa este o preocupare veche de milenii a filozofilor. De la Platon, care consideră că esența artei este imitarea realității, la Wittgenstein, care sublinia că nu există trăsături comune tuturor operelor de artă, ci doar similitudini în proporții diferite, până la Arthur Danto și identificarea greșelii de a lega esența artei de proprietăți ale lucrărilor artistice, încercarea de a surprinde și de a defini esența artei rămâne o problemă deschisă.

De aceea, tema celei de a 2-a Bienale Internaționale de Arte Vizuale Brașov – 2021 este ESSENTIA.

În vara acestui an, un eveniment editorial a fost consemnat ca o reușită BD (și) în fotbalul românesc, respectiv apariția primului volum Din Istoria Fotbalului Românesc în Benzi Desenate / SUPER EROI, respectiv: Vol. I - România la campionatele europene, Benzi desenate de Mihai I. Grăjdeanu. Textele sunt realizate cu sprijinul lui Marian Olaianos, realizator emisiunea Replay, TVR. Volumul II va avea ca subiect România la Campionatele Mondiale.

Autorul, tânărul Mihai Ionuț Grăjdeanu, artist free lancer și profesor, este un prolific autor de bandă desenată cu subiecte diverse și inedite. A publicat romanul „Ciutanul”, o poveste în două volume , „care ar putea fi transpusă și în film”, spune Mihai.

Pandemia SARS COV 2 ne-a distrus sau ne-a alterat viața într-un mod fără precedent în ultima sută de ani. Valorile și prioritățile s-au schimbat, mergând până la răsturnarea lor totală. Nimic nu mai este cum a fost și probabil nici nu va mai fi. Printr-o stranie coincidență pandemia aceasta a izbucnit la 100 de ani de la încetarea pandemiei de gripă spaniolă, considerată cea mai tragică din istorie și care, conform informațiilor oficiale, a infectat aproximativ 500 de milioane de oameni în întreaga lume (o treime din populația planetei) și se estimează că a provocat moartea a 50-100 de milioane de oameni. În România, gripa spaniolă a produs 100.000 de victime, printre care și generalul Eremia Grigorescu. Regina Maria însăși a fost printre românii care au contractat boala, dar a supraviețuit.  

COMUNICAT

Începând din data de 15 septembrie a.c., o nouă publicaţie în limba română, ”Vocea ta” va fi lansată în zona metropolitană Nürnberg (Germania). Cu accentul pe comunitatea românească din zonă şi pe nevoile acesteia, pe promovarea românilor de succes, acest proiect îi va apropia pe români şi va duce la o ”unire” în suflete a celor aflaţi departe de ţară, care tânjesc să vadă cuvânt românesc.

Pe 31 august se aniversează Ziua Limbii Române, o manifestare de suflet care se derulează în România şi Republica Moldova. Duminică, 22 august 2021, în perspectiva evenimentului prezentat anterior, la Cercul Militar Iaşi a avut loc o manifestare culturală dedicată acestei mari sărbători care uneşte cele două maluri ale Prutului, evenimentul fiind organizat de Liga Scriitorilor Români - Filiala Iaşi-Nord Est, în parteneriat cu Uniunea Creatorilor Profesionişti - Sucursala Iaşi şi Cenaclul de Literatură şi Pictură  "Octav Băncilă" al Cercului Militar Iaşi.

COMUNICAT

“MAdC e și despre tine!” este o campanie de colectare a unor obiecte însoțite de povești despre experiențele și trăirile de zi cu zi dinainte de ‘89. Campania este demarată pentru Muzeul Amintirilor din Comunism (MAdC), un nou muzeu care se va deschide toamna aceasta la Brașov și care își propune să prezinte viața cotidiană în România comunistă publicului străin și autohton, într-o manieră inovatoare și personală.

Muzeul Amintirilor din Comunism este un proiect pornit de două tinere din Brașov, Alina Beteringhe și Ioana Bejan Roată, care își doresc să pună accentul pe experiențele de zi cu zi ale oamenilor care au trăit în acea perioadă, indiferent de vârstă, ocupație sau statut social. Muzeul va fi administrat printr-o întreprindere socială, iar profitul va fi redirecționat către grupurile vulnerabile de copii care au nevoie de activități și de sprijin pentru a se integra.

COMUNICAT

Expoziția-eveniment „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” se va deschide la data de 30 septembrie, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, Regatul Spaniei.

Coordonată de către Muzeul Național de Istorie a României, expoziției i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis. Evenimentul cultural este organizat sub egida Ministerului Culturii și Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale.

Reunind 835 de artefacte excepționale din colecțiile a 39 de muzee din România, își propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene.

Cum mergi din Sighet spre Rona de Sus, la intrare în această localitate, în vârful unei frumoase coline pe partea stângă îți atrage atenția o biserică de lemn de o arhitectură mai puțin obișnuită. Este o biserică edificată în stil rusesc, având în vedere că aici este vorba de o comună ruteană(ucrainizată), în centrul unui viitor complex monahal, care va mai cuprinde pe lângă case și chilii pentru călugărițe și un orfelinat și un centru de îngrijire pentru persoane în vârstă. Totul a fost ridicat la inițiativa și pe cheltuiala unui cunoscut om de sport și afaceri, antreprenor local, domnul Mihai Lauruc, care este totodată și președintele Uniunii Rutenilor Subcarpatici din România.