Toate drumurile europene ale „mortii albe” duc in Maramures * Judetul nostru a devenit, neoficial, capitala a traficului de droguri * Din Vest ori de pe ruta Afganistan-Pakistan, „preafurile mortii” lovesc tot mai des Maramuresul * Cunoscatorii spun ca, din zona de tranzit, judetul nostru a devenit una dintre cele mai importante piete de desfacere si livrare a drogurilor * In Maramuresul Istoric s-au format adevarate retele de traficanti care au cooptat in randul lor interlopi, sateni si chiar elevi de liceu.


Corni, Sapanta, Rona de Sus, Leordina, Ruscova. Teoretic, sate tipic maramuresene, traditionale, in care batranele se uita ciudat la o femeie care fumeaza ori bea bere si ridica din sprancene cand aud de divort. Teoretic. Practic, intre lanurile de porumb au inceput sa apara peste noapte culturi de canabis, iar pe ulitele satului, in loc de lapte, sa se comercializeze „prafuri”.

In mod ciudat, traficul de droguri a migrat la sat si a convertit taranii mai dezghetati, din mici afaceresti cu scule agricole, in traficanti de ecstasy, cocaina sau hasis. In urma cu cativa ani, „oamenii legii” se jurau pe toti sfintii ca Maramuresul n-are „drogati”. Intre timp, evidentele au demonstrat ca in ciuda fandafonadei, a metodei romanesti de spoire a rahatului si puhoiului de bani publici aruncat in actiuni de prevenire, nu numai ca avem „drogatii nostri”, dar avem si traficanti. Atat de multi si diversi incat cunoscatorii spun ca Maramuresul a devernit noua „Mecca a mortii albe”. Aici ajung si de aici pleaca cele mai importante cantitati de droguri. Axele principale se impart, potrivit cunoscatorilor, in doua: interne si externe. Cele interne au ramificatii in zona Negresti-Certeze, iar cele externe fie vin din Vest, in special Spania, fie din Pakistan si Afganistan pe ruta Ucraina. Cum trec de vigilentele „organe vamale”? Deh, cine sa mai intrebe astfel de mizilicuri.

Surse informate spun ca „boom-ul” pietei a coincis cu redeschiderea punctului de trecere a frontierei Sighet-Solotvino. Atunci Maramuresul a devenit un judet al traficului cu de toate: tigari, arme, droguri, carne vie. Clanurile interlope din Sighet, grupate in jurul a vreo doi celebri sigheteni, s-au prins ca drogurile aduc mai multi bani decat tigarile de contrabanda. Initial, drogurile erau distribuite in tara, sau mai departe, peste granita. Apoi, incet dar sigur, traficantii si-au format o piata locala. Un sighetean informat ne-a declarat ca, pentru a-si largi clientela, traficantii adopta o metoda simpla de marketing: prima incercare e gratuita. Tinerii primesc in cluburi sau chiar in curtea liceelor cate o doza gratis. O incearca, din curiozitate. Urmeaza a doua, a treia si apoi dependenta. Pentru a face rost de bani, multi devin traficanti si, prin aceeasi metoda isi atrag in caruselul mortii colegii. Retelele de traficanti-liceeni aproape ca fac concurenta celor conduse de interlopi. In urma cu cateva luni, patru tineri din Sighet au fost prinsi in flagrant in timp ce vindeau intr-un local hasis, cannabis si pastile MDMA - ecstasy. Toti aveau intre 17 si 28 de ani. Doi au fost arestati, iar ceilalti doi au primit doar interdictia de a parasi tara. Ca si ei sunt zeci, poate sute de tineri din Maramuresul Istoric. Sighetenii spun ca seringile stau aruncate uneori chiar la coltul scolilor, iar drogurile se ofera in pauze, asemeni gogosilor, pe tava.

Multi dintre consumatori sunt tineri care provin din sate. Dupa ce intra in lumea drogurilor, vor sa faca rost si de bani, asa ca vand „prafuri” in satele natale. Asa, flagelul drogurilor s-a extins din zona Baia Mare-Sighet la sate. Mai ales in satele izolate, in care batranii nu privesc suspicios o seringa ori o pastila, iar riscul de a fi prinsi e foarte mic. Acolo, traficantii nici macar nu se feresc, vand droguri direct pe ulita. De exemplu, DN 18, in apropierea trecerii de cale ferata de la Leordina a devenit un loc cunoscut pentru consumatori. Aici, niste tineri din Ruscova vindeau hasis. La un moment dat, zvonul a ajuns si la politia de frontiera si s-a lasat cu focuri de arma si urmariri ca-n filme. Cand si-au dat seama ca urmeaza sa fie arestati, traficantii au aruncat drogurile (42 de grame hasis) si au fugit. Nu s-au supus nici somatiilor verbale si nici focurilor de avertisment. In final au fost prinsi, iar unul dintre ei, din Ruscova, a fost impuscat in picior. Nu demult, o alta comuna linistita din Maramures, Rona de Sus, a fost luata cu asalt de mascati. Si primarul Ioan Romaniuc si satenii s-au aratat uluiti ca s-a intamplat asa ceva sub ochii lor: „oamenii glumeau dimineata cu „stiti cum miroase drogul?”. I-au luat pe doi tineri. Oamenii spun ca pana acum nu si-au dat seama ca s-ar fi drogat acesti tineri. Doar unul dintre ei parea mai suspect pentru localnici pentru ca era prea linistit. Lucruri deosebite nu faceau prin zona. Atata doar ca unul dintre ei a lovit de Craciun niste masini, dar in rest nu prea ieseau in evidenta. S-a ingrozit lumea sa avem un asemenea eveniment in comuna”. Ce nu stiau satenii e ca Florin si Boris, cei doi traficanti de Rona, procurau drogurile din Spania, pe filiera romaneasca sau columbiana. De altfel, unul dintre ei si-a facut „mana” la trafic de droguri in Austria si Spania. Iar acum lucra la deschiderea unei piete de Maramures.

In Bicaz, o alta comuna situata la „granita” judetului, nu erau doar consumatori, ci si producatori de droguri. Intr-un sat izolat, Corni, intre lanurile de porumb si cartofi, se cultiva cannabis, care era vandut apoi in Satu Mare, Cluj, Maramures. Cunoscatorii spun ca multe din ogoarele judetului sunt pline de „iarba”, dar putini, foarte putini dintre producatori ajung sa fie prinsi. Altii, mai inventivi, ajung sa-si cultive cannabis chiar si pe balcon, in ghiveci.

De cele mai mule ori, traficantii sunt prinsi doar daca „ciripeste” cineva din grup si se organizeaza un flagrant. Statistic, anul trecut, au fost cercetate 39 de persoane pentru comiterea a 45 de infractiuni, reusindu-se destructurarea a 7 grupari infractionale axate pe trafic de droguri. Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera a descoperit si retinut 283 gr hasis, 14 gr cannabis, 123 gr cocaina si 52 pastile MDMA- Esctasy. Ultimul caz lasat cu perchezitii a avut loc saptamana trecuta. Politistii de frontiera, in tandem cu procurorii DIICOT, au prins in flagrant membrii unei grupari infractionale, in timp ce vindeau intr-o benzinarie din Sighetu Marmatiei peste o jumatate de kilogram de droguri de risc, respectiv hasis. Au fost retinuti doi barbati din Sapanta si un tanar din Sighet. In grupare era implicat, pare-se, si un satmarean, care potri-vit datelor noastre trebuia sa imprastie marfa in judetul invecinat. Toti au fost retinuti, insa sursele noastre spun ca „adevaratii capi” ai retelelor nu sunt arestati niciodata. Potrivit unor surse locale, doi dintre „sefii” care coordoneaza piata drogurilor de peste Deal sunt recidivisti cu state vechi, amandoi interlopi celebri. Unul, cunoscut pentru relatia cu „raketii” ucrainieni, celalalt implicat in trafic de migranti. Amandoi comanda si coordoneaza o retea impresionanta de traficanti, in care au „inrolat” pentru vanzare tineri liceeni, pe care ii platesc in „doze”. Mai mult, folosind puterea stupefiantelor, cei doi atrag in retea si tinere pe care, dupa ce le fac dependente de droguri, le vand afara.

Una din fetele care a fost in infernul traficantilor a povestit ca, daca refuza sa intretina relatii sexuale cu clientii, sunt batute si torturate. Tanara a spus ca, pentru a fi convinsa sa se prostitueze, a fost legata de un copac si abandonata intr-o padure cateva zile bune. N-a fost dezlegata si nici nu au incetat bataile si violurile pana cand a fost de acord cu „targul”. A scapat doar cand s-a aruncat in fata unei masini, sperand ca soferul fie va chema politia, fie o va duce la spital.

Ciudat e insa faptul ca, pe langa „traficantii hard”, apar tot mai multi traficanti-rurali. Sateni smecheri, ajunsi la oras sau plecati afara, care ajung sa-i invete pe tinerii din satele maramuresene ca in loc de tuica sa foloseasca pentru senzatii tari heroina. Chiar daca si oficial se recunoaste cresterea alatrmanta a traficului si consumului de droguri, cum declara si Iulia Stan, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures, efectele preventiei bat spre zero. Papagaliada si banii irositi in programe, nu scapa satele maramuresene de flagelul „mortii albe”. Iar daca lucrurile nu se schimba, in cativa ani, simbolul judetului nu va mai fi poarta maramureseana, ci seringa.



„Cred ca patronii localurilor stiu cand au loc razii. De multe ori n-au gasit niciun consumator, desi erau in club drogati. Plus ca, sunt pedepsiti doar cei prinsi cu droguri asupra lor. In caz de razie, le inghiteau pur si simplu. Dar rareori se intra cu ele in local. De obicei au o ascunzatoare unde le tin si de acolo le livreaza clientilor. In cluburi am vazut si multe cazuri de supradoza. Unor fete li s-a facut rau, au facut o criza. Nu au baut. Erau drogate. La un Revelion la care am fost in urma cu cativa ani, dupa ce s-a drogat, un tanar s-a aruncat in cap de pe balcon. Plus ca, se practica tot felul de orgii. Chiar si in separeurile cluburilor” - Marturia unui cunoscator



Droguri, preturi si preferinte

Potrivit ultimului Raport privind situatia drogurilor, lansat de Agentia Nationala Antidrog (ANA), ca heroina este preferata narcomanilor romani, iar cocaina este cel mai scump drog de pe piata din tara noastra, peste 200 de euro/doza. Cel mai folosit drog din Romania este heroina (34%), urmat de cocaina si de cannabis (ambele cu cate 28%). Cunoscatorii spun insa ca criza economica a facut ca preturile sa mai stagneze. Asa ca, prin cluburi si chiar licee se gasesc droguri usoare, gen marijuana cu 20-30 de lei.


AUTOR: Ioana LUCACEL

SURSA: Gazeta de Maramures