Avem legiuitori in tara asta. Dar care n-au idei. Asa ca ne servesc cu praf in ochi si cu gaura din macaroana. Avem copii obezi? Interzicem “fast-foodurile” din scoli. Mai conteaza ca nu reusim sa definim ce-s alea? Sau ca efectele legii o sa fie 0 barat? Nu. Ca legiferam.

Nu gasim produse romanesti in magazine? Inchidem hypermarketurile duminica. Ce conteaza ca produse de-ale noastre tot nu exista? Ce conteaza ca votam in acelasi timp inca zece taxe care distrug producatorii pe care vrem sa-i protejam? Noi nu facem scenarii. Noi legiferam.

Nu vreau sa intru in randul comentatorilor clasici, care dau in Parlament din toate pozitiile. Dar cateodata lipsa ideilor poate sa fie atat de nociva, ca n-am cum sa ma abtin.Asa s-a intamplat si azi, dupa ce am urmarit “dezbaterea” pe tema inchiderii hypermarketurilor duminica. Trist nu este doar faptul ca leguitorii, in lipsa lor de inspiratie, ne lanseaza proiecte ieftine, populiste si fara efect ca acesta, problema e ca noi inghitim momeala. Si vorbim, analizam, ne gandim si asteptam.

Asa a fost si cu “fast food-urile” in scoli. Le-am interzis. Am facut-o si pe asta. Inca o victorie mare a legislatiei romanesti. Acum avem copii mai supli, mai constienti, cu o alimentatie mai sanatoasa. Cel putin in imaginatia unora si in cateva declaratii oficiale. Ca in rest au plecat cateva magazinase din scoli, de regula mici intreprinzatori, iar francizele de genul “Fornetti” au inceput sa infloreasca. Copiii ies mai des din scoala in cautare din hrana, iar daca pana acum se stia cat de cat ce mananca ei, in acest moment n-avem nici o idee. Sa nu vorbim de definitia “fast-foodului” in legea respectiva, care a fost lansata probabil in cadrul unui brainstorming intre asistentii deputatilor.

A urmat “batalia” cu supermarketurile, unde singura problema a luptatorilor pentru interesele noastre a fost pretul. Faptul ca acestia incep sa aiba pozitii de monopol pe piata, faptul ca ei nu prea preiau produse romanesti sau ca prin practicile lor scot din business mii de intreprinzatori mici ne-au scapat din vedere. Noi aveam alte probleme. Care daca nu s-au rezolvat de atunci, macar s-au uitat. Ca la noi isteriile sunt periodice si odata ce uitam de o problema, aceasta e ca si rezolvata.

Cea mai noua si luminoasa productie autohtona a legislatorilor nostri este inchiderea hypermarketurilor duminica. Asta va rezolva problemele noastre. Ce mai conteaza ca producatorii din multe tari UE au o gramada de subventii si scutiri de taxe ascunse, care nu lasa nici o urma de sansa alor nostri? Ce conteaza ca taranul roman n-are unde sa-si vinda produsul? Si ce conteaza ca daca nu mergem la Cerrefour duminica, vom merge la Mega Image, un alt mare brand romanesc, pentru ca magazinele de cartier, in mare parte, au disparut sau s-au restrans?

Aceste lucruri nu ne deranjeaza. Ca poate legea asta ne va forta sa mergem la tara in cautare de tarani cu produse. O sa fie bine si la capitolele turism si dezvoltare rurala. Ca avem o productie ce bubuie in Romania. Cum mi-a zis ieri, intr-o emisiune, fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabara, probabil de aceea n-am gasit produse romanesti in magazine, ca n-am cautat destul de bine. Daca e sa ma iau dupa el, probabil sunt magazine ascunse in toata tara cu o productie autohtona de exceptie, dar noi nu reusim sa le gasim. Pe logica asta, probabil in Romania, in acest moment, se inregistreaza o crestere economica si nu o criza, dar noi suntem prea prosti ca sa vedem acest lucru.

Asa ca o sa ne forteze sa mergem la piata vrand-nevrand. Ca acolo e productia noastra. Rosii turcesti, struguri din Syria si capsune din Spania. Ca de cativa ani buni, taranul roman are o dificultate reala in a intra in aceste retele denumite “piete”. Gasim acolo tot felul de intermediari, afaceristi si bisnitari. Iar taranul roman e pacalit inca o data.

Posibile solutii? Exista. Dar pentru aste e nevoie de idei si de “cojones”. Competitia e acerba si mizele mari. In fiecare campanie am auzit de implementarea a ceea ce se numeste in Occident “farmer’s market”. Locuri unde doar producatorii autohtoni au acces, cu produse proprii si cu scutiri de la anumite plati. De exemplu, nu platesc ca sa-si expuna marfa. Oare daca am avea cate 10 din acestea in fiecare judet, am putea sa avem o productie mai buna?

Sau cum ar fi sa incercam si noi, prin diferiti stimuli, sa-i ajutam pe cei care incearca sa se mentina pe piata si nu sa le ingreunam vietile si afacerile cu noi taxe? Sau cum ar fi sa luam masuri ca in Romania sa putem cumpara si produse romanesti? Cum a facut un primar curajos dintr-un municipiu din Romania, care a impus noului supermarket sa vanda cartofi numai din judetul respectiv.

Pentru toate acestea e nevoie de idei si de curaj. De care se pare ca nu dispunem. Asa ca mai aruncam inca o portie de praf in ochi. Si noi ne bucuram. Ca daca solutii nu avem, macar circ sa fie.

AUTOR: Magor Csibi

Sursa: Think.HotNews.ro