Palatul Administrativ al Prefecturii Maramures a gazduit lansarea proiectului PROWIN “Dezvoltarea de Abilitati Antreprenoriale pentru Revitalizarea si Dezvoltarea Mestesugurilor Traditionale pentru Femeile Somere din Mediul Rural din Regiunea de Nord-Vest”. El isi propune instruirea a 300 de femei somere din satele maramuresene, dar si revitalizarea unor mestesuguri pe cale de disparitie. Din pacate, interesul din partea autoritatilor locale din mediul rural a fost aproape egal cu zero. Din cele 65 de comunitati rurale maramuresene doar doua au onorat invitatia.

Coordonatorul proiectului realizat din fonduri europene este Institutul National pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii (INIMM), iar parteneri Asociatia Patronatului IMM (APIMM) Maramures, Consiliul Local al IMM Sighetu Marmatiei. Au participat oaspeti din Bucuresti, Ioan Piturescu, presedinte INIMM, Ana Maria Onu, director general al institutului, si Emilia Stanescu, consilier la aceeasi institutie, presedintele APIMM Maramures, Attila Ardelean, subprefectul Gyöngyike Böndi, Georgeta Iuga, presedintele Fundatiei Iuga Baia Mare, secretari ai primariilor Somcuta Mare si Coltau.

Cum de a fost ales Maramuresul pentru implementarea proiectului? “Deoarece este o zona foarte bogata in traditii si pentru ca foarte multe dintre ele sunt pe punctul de a se pierde. In contextul regional, pentru revitalizarea turismului si pentru transformarea Romaniei intr-o destinatie atractiva, consider ca traditiile locale fac diferenta intre aceasta zona deoesebit de frumoasa si ce ar putea oferi alte regiuni”, ne-a declarat Ana Maria Onu, director Departament Proiecte la INIMM. Obiectivul general al proiectului este stimularea ocuparii fortei de munca printr-un program de instruire in cultura antreprenoriala din domeniul mestesugurilor traditionale.

“Tinta proiectului o constituie femeile de la sate pentru ca rata somajului feminin in mediul rural este ridicata si astfel dorim reintegrarea lor in societate”, a spus Ioan Piturescu. Astfel, 300 de femei somere din Maramures, mai exact din mediul rural, vor urma mai multe tipuri de cursuri< de management antreprenorial, de dobandire a abilitatilor in mestesuguri traditionale (olarit, brutarie, spatarit, curelarit)respectiv cursuri de vanzare a produselor obtinute prin lucru artizanal. Tot in cadrul acestui proiect vor fi organizate targuri de promovare a produselor cursantelor.

Tarancile nu au unde sa-si valorifice produsele

Suprefectul a precizat ca initiativa este salutara pentru ca reactivarea vechilor meserii de la sate nu va aduce beneficii mesterilor in lipsa unui certificat care sa le asigura participarea la targuri si expozitii. “E foarte important ca aceste femei sa fie instruite. Astfel se vor simti implinite, si nu marginalizate”, a spus Böndi. Georgeta Iuga, lectorul proiectului, a precizat ca pentru a sprijini mesterii din Maramures a avut o initiativa mai veche, de a-i grupa  intr-o asociatie, ARTEM.

“In acest moment lucram la un alt proiect care vizeaza meseriile pe cale de disparitie. Trebuie spus ca si in satele maramuresene curelaritul, dar si alte mestesuguri sunt pe cale de disparitie”, a mentionat Iuga. Ea a mai subliniat un aspect important< faptul ca tarancile lucreaza o viata intreaga si se trezesc la batranete fara o protectie sociala. Solutia ar fi lucrul la domiciliu sau deschiderea unei asociatii familiale. Dana Both, secretarul Primariei Somcuta Mare, a subliniat ca multe femei sunt renumite prin mestesugul lor, dar din pacate n-au unde sa-si valorifice produsele. “Mai demult, femeile se inchideau in casa sau coseau noaptea pentru a nu le fura altele modelele. Acum stau stergarele si nu le mai vrea nimeni. Aici trebuie facut ceva, altfel cursurile nu vor fi de ajutor”, a precizat Both.

Gazda intalnirii, Attila Ardelean, a tinut sa sublinieze dezinteresul autoritatilor locale rurale fata de acest proiect. “Sunt foarte indignat de faptul ca, desi am invitat toti primarii si secretarii aflati la sedinta de luni de la Prefectura, doar reprezentantii din Somcuta Mare si Coltau au venit. Sunt prezenti reprezentantii de la Bucuresti, care au facut atata drum si vor sta doua zile in zona, iar cei care ar putea beneficia de pe urma acestui proiect si ar putea da o sansa locuitorilor pe care-i reprezinta nu s-au ostenit sa vina pana aici. Consider ca au dat dovada de o atitudine nerusinata”, a spus revoltat presedintele APIMM.

Sursa: Informatia Zilei