În prima decadă a lunii august, la Drobeta Turnu Severin şi Kladovo(Serbia) s-a desfăşurat Congresul jurnaliştilor români din afara graniţelor ţării, la care a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.

Organizat sub genericul “Limbaj-Mesaj-Libertate” de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) şi Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, la  Congres a participat şi profesorul Ion Huzău (foto),redactorul şef al publicaţiei în limba română”Maramureşenii”, periodic ce apare la Solotvino (Slatina-Ucraina) şi care este sau ar trebui să fie finanţat constant   de administraţia  de stat regională  din  Transcarpatia şi administraţiile raionale Teaciv şi Rahiv.
Evenimentul a  reunit 100 de reprezentanţi ai organismelor de presă şi ziarişti români a căror voce contează, reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ai societăţii civile din ţara noastră, oameni politici, diplomaţi şi experţi.

Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români a urmărit identificarea unor soluţii pentru a face mai vizibilă presa românească în lume, înfiinţarea unor structuri centrale şi locale ale FIJR. Au fost  dezbătute teme importante pentru profesionalizarea presei de limba română, pentru sprijinul acesteia de către statul român şi îmbunătăţirea condiţiei jurnalistului din afara graniţelor ţării noastre: “Rolul statului român în sprijinirea presei din jurul României”, “Condiţia jurnalistului şi a presei din jurul României”, “Radio-ul şi televiziunea publică - instituţii care reflectă viaţa comunităţilor de români din afara graniţelor ţării”, “Identificarea soluţiilor pentru a face mai vizibilă presa românească din jurul României în ţară”.
La Kladovo - Serbia, Congresul  a continuat cu participarea liderilor români din Valea Timocului Sîrbesc şi Voievodina

„Mă bucur că am avut ocazia să traversez România (Cluj, Motru, Tîrgu Jiu, Drobeta-Turnu Severin) şi să mă reîntîlnesc cu ziarişti din Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria. pe care i-am cunoscut la primele manifestări de acest gen, organizate la începutul anilor 1990 - povesteşte Ion Huzău, membru în Consiliul Director al FIJR. Românul din Bulgaria, de pe Valea Timocului  este căsătorit cu o româncă din Sighet. Din Ucraina am fost împreună cu poetul  Vasile Tarâţanu şi Iurie Levcic de la Cernăuţi. La Porţile de Fier am avut o întîlnire cu preşedintele României, Traian Băsescu, unde am avut ocazia să  ne spunem of-urile. Toţi ne confruntăm cu aceleaşi neajunsuri, mai puţin colegii din Voievodina, care o duc mai bine. Am primit promisiuni, că în  viitor  vor fi sprijinite cîteva publicaţii româneşti din Ucraina. Am explicat domnului preşedinte şi situaţia precară a ziarului românilor din Ucraina, Concordia, care nu mai este finanţat de Rada de la Kiev din cauza poziţiei faţă de drepturile aşa zisei minorităţi moldoveneşti  şi  aşa zisa etnie moldovenească. Or, poziţia redacţiei Concordia, în care am lucrat şi eu mulţi ani, este corectă, întrucît nu există limba moldovenească sau cultură moldovenească  în afara  limbii şi culturii române, a grafiei latine. Ca atare, statul ucrainean trebuie să susţină această publicaţie, cum şi statul român susţine publicaţiile minorităţilor. În acest sens s-a redactat un protest înaintat primului ministru al Ucrainei, Iulia Timoşenko, în care s-a amintit şi de situaţia precară în care se află publicaţia noastră, Maramureşenii. Un alt protest a fost înaintat Guvernului Ungariei, Foaia românească  din Gyulla fiind şi ea neglijată. M-a impresionat să cunosc români din Kladovo, care vorbeau foarte bine româneşte, cu accent oltenesc,dar care nu au voie să se declare români ci vlahi! Următoarea întîlnire a noastră va avea loc peste 6 luni la Chişinău, iar anul viitor dorim să fim noi gazdele şi să organizăm congresul la Sighetu Marmaţiei şi Slatina. Aici, în zona noastră, parcă legile ar tăcea. Minorităţile naţionale încep să fie numai tolerate, nu şi ajutate. Dacă de la 1 septembrie se pun în aplicare noile reglementări privind învăţămîntul de stat pentru minorităţi, atunci va fi jale pentru noi, românii din Ucraina, dacă România nu va lua poziţie,aşa cum a făcut Ungaria şi Polonia. Anume, se preconizează ca toate materiile să fie predate în limba ucraineană, din clasa IX-a încolo. Asta, după ce zeci şi zeci de ani, să nu zic sute,  am avut şcoli româneşti, inclusiv  pe vremea comunismului sovietic, iar copiii noştri şi toţi  tinerii români din Transcarpatia, cel puţin, vorbesc foarte bine limba oficială a statului, limba ucraineană . Şi cînd limba oficială a fost rusa, românii au vorbit-o foarte, bine şi au putut urma orice facultate în limba rusă. Acum, orice absolvent de şcoală românească poate urma orice facultate din Ucraina, tocmai pentru că stăpîneşte foarte bine limba ucraineană. La Universitatea din Ujgorod, de pildă, deşi există şi  secţie în limba Română, tinerii români  preferă să facă studii superioare în limba ucraineană. Şi atunci de ce trebuie modificată legea, mă întreb retoric? Cu asemenea legi anti minorităţi nu cred că poţi intra în Europa. Noi vorbim foarte bine limba statului, dar vrem să vorbim foarte bine şi limba maternă, limba literară română. Acest drept dobîndit cu sudoare a fost respectat şi de Imperiul Austro- Ungar, şi de statul cehoslovac şi de cel sovietic!”

Autor: Florentin NĂSUI

 Sursa: Graiul.ro