In doar cateva zile, un nou volum de Neagu Djuvara va fi disponibil in librarii. “Amintiri si povesti mai deocheate”, incantatoare episoade autobiografice invaluite intr-un erotism subtil si depanate cu mult umor, este cartea-surpriza a acestui sfarsit de vara.

Fiecare carte, asemenea fiecarui om, are o poveste a ei. E-adevarat insa ca, in timp ce povestile oamenilor ies mai usor la lumina, povestile cartilor sunt doar arareori cunoscute.

Si “Povestile mai deocheate” ale lui Neagu Djuvara au o… poveste a lor. Intr-o buna zi, venit la editura sa discute sumarul unei viitoare carti despre boierimea romana, autorul a lasat si un manuscris pe a carui prima fila era scris (cu rosu!) “pentru dupa moartea mea”. Imposibil de trecut peste o asemenea hotarare! Si totusi, cum sa le intarzii cititorilor bucuria de a se reintalni cu un povestitor atat de plin de har cum e Neagu Djuvara! Asa ca, dupa nu putine si nici usoare exercitii de persuadare, scriitorul s-a lasat induplecat si a ingaduit editurii sa adune in volum cele patru povesti risipite intr-o revista. Mai mult chiar, acum, daca tot aveau sa devina carte, povestile s-au imbogatit cu noi, spumoase si irezistibil istorisite intamplari.

Ca si “Amintirile din pribegie”, aceste “Amintiri si povesti mai deocheate” sunt un prilej minunat de a calatori in timp, caci memoria lui Neagu Djuvara, ajutata de fermecatoarea sa limba romana, e cea mai buna calauza – si, de asta data, o calauza mai pusa pe sotii si dispusa la indiscretii ca oricand.

Neagu Djuvara este un consacrat autor de bestselleruri, confirmate de tirajele atinse de volumele sale:
“O scurta istorie a romanilor” – 44 000 exemplare
“Intre Orient si Occident” – 17 500 exemplare
“Thocomerius–Negru Voda. Un voivod de origine cumana la inceputurile Tarii Romanesti” – 15 000 exemplare
“Razboiul de saptezeci si sapte de ani (1914-1991) si premisele hegemoniei americane” – 8000 exemplare

NEAGU M. DJUVARA s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940). Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică. Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I"). În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona. În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iaşi.
Principalele publicaţii: Le droit roumain en matière de nationalité, Paris, 1940 (teză de doctorat); „Démétrius Cantemir, philosophe de l'Histoire", în Revue des études roumaines, XIII-XIV, Paris, 1974, pp. 65-90; Civilisations et lois historiques. Essai d'étude comparée des civilisations, Mouton, Paris-Haga, 1975 (carte premiată de Academia Franceză); în româneşte, Civilizaţii şi tipare istorice. Un studiu comparat al civilizaţiilor, Humanitas, 1999; „Les «grands boïars» ont-ils constitué dans les principautés roumaines une véritable oligarchie institutionnelle et héréditaire?" în Südost-Forschungen, Band XLVI, München, 1987, pp. 1-56; Le pays roumain entre Orient et Occident. Les Principautés danubiennes dans la première moitié du XIXe siècle, Publications Orientalistes de France, 1989; în româneşte, Între Orient şi Occident. Ţările române la începutul epocii moderne, Humanitas, ed. a VI-a, 2008; Les Aroumains (operă colectivă), Publications Langues'O, Paris, 1989; în româneşte, Aromânii - istorie, limbă, destin, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996; „Sur un passage controversé de Kékauménos. De l'origine des Valaques de Grèce", în Revue roumaine d'histoire, vol. XXX, 1-2, Bucureşti, 1991; O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri, Humanitas, ed. a IX-a, 2008; Cum s-a născut poporul român, Humanitas Junior, ed. a V-a, 2008; Mircea cel Bătrân şi luptele cu turcii, Humanitas Junior, ed. a III-a, 2007; De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul, Humanitas Junior, ed. a II-a, 2007; Însemnările lui Gheorghe Milescu, roman, Humanitas, 2004; Amintiri din pribegie, Albatros, 2002; Humanitas, ed. a IV-a, 2008; versiune franceză: Bucarest-Paris-Niamey et retour ou Souvenirs de 42 ans d'exil (1948-1990), L'Harmattan, Paris, 2004; Există istorie adevărată?, Humanitas, ed. a III-a, 2008.

Volumul “Amintiri si povesti mai deocheate” de Neagu Djuvara aparut la Editura Humanitas poate fi gasit de saptamana viitoare in librarii la pretul de 19 lei.

Sursa: Humanitas