S-a nascut la Sighet, in 30 iulie 1913, intr-o familie instarita de intelectuali evrei.

In aceste zile, Vasile Kazar ar fi implinit 96 de ani. Cel mai de seama grafician pe care l-a dat Maramuresul, Vasile Kazar, s-a nascut la Sighet, la 30 iulie 1913, intr-o familie instarita de intelectuali evrei, ceea ce-i permite ca dupa studiile liceale din orasul natal sa-si continue studiile in Baia Mare, Budapesta, apoi la “Academie de la Grande Chaumiere” din Paris.

Dupa colaborari cu ilustratii la revistele vremii si expozitia personala de la Cluj (1932), in anul 1936 publica la Oradea “Pita de malai”, un album cu 12 desene reprezentand scene din viata taranilor din Maramures, lucrari care vor fi expuse anul urmator si la Galeriile de Arta Contemporana de la Paris. In anul 1944 este deportat in lagarele de concentrare naziste unde isi pierde parintii. Supravietuitor al Holocaustului, din 1950 si pana in 1976 este lector si apoi conferentiar la catedra de grafica a Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti. Supravietuitor al Holocaustului, Vasile Kazar aduce in opera sa una dintre marturiile cele mai autentice despre un destin dramatic asumat cu luciditate.

A realizat lucrari de exceptie

Desenul sau traverseaza mai multe etape, de la asimilarea linearitatii decorative a stampelor japoneze si umorul breughelian in evocarea personajelor – trasaturi caracteristice inceputurilor sale – la incercarile de a se conforma esteticii realismului socialist si pana la autonomizarea desenului ca limbaj atotcuprinzator din ultimii ani de creatie. “Vasile Kazar este autorul unei opere de o suverana coerenta care cartografiaza un teritoriu imaginar ce-i apartine in exclusivitate” scria criticul de arta Gheorghe Vida. “Aceasta lume se recompune din franturi ale unei memorii figurative fabuloase in care se amalgameaza amintiri din Maramuresul natal, restituit intr-o cheie proprie, precum si secvente vizionare din istoria tragica a secolului XX”.  Vasile Kazar a murit la 21 martie 1998, lasand in urma sa o valoroasa opera ce cuprinde cicluri de ilustratii, precum cele pentru “Elegiile duineze. Sonete catre Orfeu” de Reiner Maria Rilke, “Craii de Curtea Veche” de Mateiu Caragiale sau poemele lui Catullus alaturi de sute de desene, care fac mandria galeriilor si colectiilor pariculare din intreaga lume si – mare iubitor al Maramuresului natal – a lasat mostenire un mic muzeu la Vadu Izei, o casa din secolul al XVIII-lea, cu obiecte vechi si textile, devenita azi Muzeu Memorial.

I. J. Popescu

Sursa: Informatia Zilei