Programul Şcolii de Vară (ediţia a XII-a) organizată de Fundaţia Academia Civică în colaborare şi cu suportul financiar al Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării cu sprijinul Institutului Polonez.

Rectorul Şcolii de Vară: Stéphane Courtois.

Moderator: Romulus Rusan.

Sighet, 13-20 iulie 2009

Ca să condamnăm comunismul, trebuie să îl cunoaştem:

20 de ani de la căderea comunismului - 16 ani de la primul Memorial al victimelor comunismului Cursurile Şcolii de Vară se desfăşoară în sala de conferinţe a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, la Sighetu Marmaţiei, str. Corneliu Coposu, nr.4.

Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei (preşedinte Ana Blandiana) este un proiect al Fundaţiei Academia Civică, desfăşurat din 1993 şi aflat din 1995 sub egida Consiliului Europei.

Luni, 13 iulie

Sosirea participanţilor

orele 16.00-16.30

Deschiderea oficială a Şcolii de Vară

Ana Blandiana, preşedinte Fundaţia Academia Civică

Holger Dix, director reprezentanţa Fundaţiei Konrad Adenauer la Bucureşti

Vernisarea noilor săli ale muzeului:

Revolta din Berlin şi Turingia, 1953

Medicina în închisoare

orele 16.30-18.30 Vizita ghidată a Memorialului Sighet

orele 20.00-21.00 Cină

orele 21.30

Recital Grigore Leşe (în Celular)

„Eroi şi morminte”

Participă: Doina Lavric, Zamfira Mureşan,

Teodora Şerban, Lenuţa Purja

Marţi, 14 iulie

orele 9.00-12.00

20 de ani de la căderea comunismului

Libuse Valentova (Praga), Douăzeci de ani după “revoluţia de catifea”: speranţele

împlinite şi cele neîmplinite

Mimoza Dimitrova (Sofia), Nostalgia pentru trecutul comunist la 20 de ani de la

schimbările politice din Bulgaria

Danute Dura (Riga), Schimbările din 1989 în Letonia

orele 12.00-13.00 Discuţii

orele 13.00-15.00 Prânz

orele 16.00-18.45

20 de ani de la căderea comunismului

Alexandru Zub (Iaşi), 1989, după douăzeci de ani: Perspectivă istoriografică

Petre Mihai Băcanu (Bucureşti), 1989 în România

Traian Orban (Timişoara), 1989 la Timişoara

orele 18.45-19.45 Discuţii

orele 20.00-21.00 Cină

orele 21.00 Film Anii tinereţii noastre de Mihai Constantinescu

Miercuri, 15 iulie

orele 9.00-10.00

20 de ani de la căderea comunismului

Nicolae Dabija (Chişinău), 1989 – anul când Dumnezeu a fost român.

Republica Moldova la răscruce de destin

Ludmila Pădureţ (Chişinău), 1989, lupta pentru limbă şi alfabet în

Republica Moldova, un prim pas spre independenţă

orele10.00-10.30 - Discuţii

orele 10.30-10.45 Pauză

orele 10.45-12.30 şi 16.00-18.30

Represiunea împotriva culturii. Procesul Noica-Pillat.

Despre Costantin Noica şi Nicolae Steinhardt

George Ardeleanu (Bucureşti)

Ioana Casassovici (Bucureşti)

Alexandra Juvara-Chiliman (Bucureşti)

Alexandru Maier (Târgu Mureş)

Dora Mezdrea (Bucureşti)

Nicolae Şt. Noica (Bucureşti) P.S. Justin Sigheteanul (Baia Mare)

Ioan Pintea (Bistriţa)

Monica Pillat (Bucureşti)

Mina Dobzeu (printr-o înregistrare video)

orele 13.00-15.00 Prânz

orele 20.00-21.00 Cină

orele 21.00 Film Operation Villages Roumaines de Alex Decotte

Joi, 16 iulie

orele 9.30-10.15

Alex Decotte (Elvetia)

Operation Villages Roumaines

orele 10.15-11.00 Discuţii

orele 11.00-11.15 Pauză

orele 11.15-12.00

Solomon Marcus (Bucureşti)

Ştiinţa în comunism

orele 12.00-12.45 Discuţii

orele 13.00-15.00 Prânz

orele 16.00-18.00

Leontin Iuhas, Iulius Filip (Cluj)

Oponenţi şi disidenţi în epoca Ceauşescu. Cazul Doina Cornea

orele 18.00-18.15 Pauză

orele 18.15-19.15

Atelier de istorie orală

orele 20.00-21.00 Cină

orele 21.00 Film Franţ Ţandără, mărturisirea unui torţionar de Fabian Anton

Vineri, 17 iulie

orele 9.30-11.00

20 de ani de la căderea comunismului

Miroslaw Chojecki, Henryk Wujec (Varşovia)

Polonia în 1989

orele 11.00-11.15 Discuţii

orele 11.15-12.00 Pauză

orele 12.00-12.30 Vernisarea expoziţiei Solidari cu România

Participă

Romulus Rusan, director CISAC şi Jaroslaw Godun, directorul Institutului Polonez

orele 13.00-15.00 Prânz

orele 16.00-16.45

20 de ani de la căderea comunismului

Béla Borsi-Kálmán (Budapesta)

Anul 1989 în Ungaria

orele 16.45-17.30 Discuţii

orele 17.30-17.45 Pauză

orele 17.45-18.30

Ulrich Burger (Cluj)

Dispariţia unui stat. Ultimele douăsprezece luni ale R.D.G.

orele 18.30-19.15 Discuţii

orele 20.00-21.00 Cină

orele 21.00 Film „Katyn” de Andrzej Wajda

Sâmbătă, 18 iulie

orele 9.30-11.00

Brânduşa Armanca (Timişoara)

Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii

orele 11.00-11.45 Discuţii

orele 11.45-12.00 Pauză

orele 12.00-13.00 şi 16.00-18.00

Vizitarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Vizită interactivă, cu implicarea profesorilor şi a elevilor.

Se vor face „lecţii-model” pe teme din programa cursului de istoria represiunii comuniste,

profesorii având la dispoziţie materialul didactic din muzeu.

orele 13.00-15.00 Prânz

orele 18.15-19.15

Testul de evaluare a elevilor participanţi

orele 20.00-21.00 Cină

orele 21.00-23.00

Foc de tabără

Duminică, 19 iulie

orele 10.00-12.00

Masă rotundă

cu participarea profesorilor şi elevilor,

cu concluzii ale „lecţiilor interactive” din muzeu

Moderatori : Ana Blandiana şi Romulus Rusan

orele 12.00-13.00

Festivitatea de premiere

orele 13.30-15.00 Prânz

ora 21.00

Masă festivă

Luni, 20 iulie

Plecarea participanţilor

Ceea ce este unic la Sighet este Şcoala de Vară. Desigur, se încearcă acest lucru şi în alte părţi...

Dar, din acest punct de vedere, Memorialul este unic.

Vladimir Bukovski (2002)

Graţie numeroaselor traduceri ale „Cărţii negre a comunismului”, călătoresc mult în Europa de Est.

Nu am descoperit în vreo altă ţară ex-comunistă iniţiative de amploarea celei de la Sighet.

Există, evident, iniţiative înrudite, dar care, pentru moment, sunt departe de a atinge

calitatea a ceea ce s-a făcut la Sighet. Cu dimensiunea lui istorică şi ştiinţifică (...)

Memorialul de la Sighet ar trebui luat ca model.

Stéphane Courtois (1999)

Memorialul Sighet este un memorial mondial, un monument dedicat luptei contra comunismului.

Este un monument unic care elogiază lupta împotriva puterii, împotriva uitării, lupta victimelor

împotriva opresorilor. Nu există nimic în lume care să îi semene.

Thomas S. Blanton (2007)

Sighetul este o „deschisoare” prin care istoria unei jumătăţi de Europa se eliberează

şi îşi face loc spre libertatea adevărului.

Jardar Seim (1995)

Bună parte din aceşti elevi - şi ştiu ce spun, pentru că am de-a face cu studenţi în Germania

– au o calitate intelectuală şi o ţinută academică mai bune decât o mare parte a studenţilor

pe care i-am întâlnit acolo. (...) Am încercat să mă apropii de copiii din Republica Moldova,

pentru că, lucrând la un studiu nou despre conflictul din Transnistria şi situaţia din Republica

Moldova, m-a interesat să aflu ce gândesc aceste tinere generaţii. Mi s-a părut că cei 11 copii,

deci ceva mai mult de 10% din întregul copiilor, sunt mai sobri, mai interesaţi, mai maturizaţi

prin forţa lucrurilor, iar pentru ei învăţarea este, se pare, în mod conştient asumată ca singura

cale de salvare.

Anneli Ute Gabanyi (2006)

În cazul României este cu atât mai important în ceea ce priveşte cultura memoriei, în special

cea legată de trecutul comunist, ca aceasta să fie făcută de organizaţii civice cum este şi

Academia Civică, deoarece astfel de organizaţii nu pot fi acuzate că urmăresc scopurile pe

termen scurt ale unor partide. Ca reprezentant al unei fundaţii prezentă internaţional aş

dori să adaug: Cartea şi şcoala memoriei ajută la cooperarea internaţională. Este un semnal

sigur al României în lume: ne confruntăm cu istoria noastră, nu ne ascundem de conflictele

legate de ea, vrem să învăţăm din istorie

Holger Dix (2007).

Urmăresc cu mult interes lucrările Şcolii de Vară. Este un merit ieşit din comun să aduni 100

de elevi performanţi în fiecare an şi să le deschizi ochii asupra unei istorii dificile, cum este

cea a Europei în timpul Războiului Rece. Mai ales când iniţiativa vine din partea unor scriitori

şi artişti, a unor martori ai vremii. Şi când printre vorbitori se numără şi personalităţi ca

Thomas Blanton, Stéphane Courtois şi Dennis Deletant, care aduc viziunea lor de istorici

veniţi din afara României.

Marianne Birthler (2007)

(directorul Oficiului pentru studierea documentelor STASI)

„Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură

poate fi o formă de justiţie”

Ana Blandiana

(N.R. - Multumim domnului I.J. Popescu pentru furnizarea acestui program)