O să ne târâm prin criza asta mai mult decât alţii din câteva motive pe care orice cetăţean ar trebui să le ia în calcul vis a vis de starea lui economică.

1. Incompetenţa Guvernului, modurile de manifestare ale acestei stări de fapt sunt diverse, de la incapacitatea funciară de a înţelege ce se întâmplă la subsumarea intereselor naţionale celor de partid. Se adaugă incompetenţa, populismul, lipsa de proiecte, lipsa de capabilitate a absorbirii fondurilor europene, clientelismul politic.

2. Dependenţa de produsele alimentare externe, independenţa unei ţări depinde de posibilitatea cetăţenilor de a-şi asigura nevoile de bază. Dacă pentru Europa Occidentală problema este energia pentru România este hrana. Stupizenia tuturor guvernanţilor din 1989 până acum este că nu au reuşit să asigure independenţa alimentară a României. Pentru că vrând, nevrând avem nevoie de hrană.

3. Mentalitatea, dorită de clasa politică, de asistat social a majorităţii populaţiei. Clasa politică şi-a dorit o majoritate dependentă economic de Stat pentru a avea pârghiile pomenilor în culegerea voturilor. Această mentalitate blochează iniţiativa privată ca metodă de ieşire din criză. Peste care se suprapune birocraţia atroce şi lipsa de sprijin pentru economia privată.

4. Obezitatea funcţionărimii, care din moment în moment o să conducă la un infarct economic al Statului. Statul nu poate susţine numărul propriu de angajaţi, de altfel Statul e aproape de colaps financiar.

5. Ruptura profundă între clasa politică şi societate. Numărul de votanţi de le ultimele alegeri este definitoriu. Orice măsură guvernamentală este privită cu suspiciune, chiar dacă e bună. Fără solidaritate între Stat şi societate nu se poate trece repede peste o criză. Cum să solidarizezi cu Pogea sau Boc sau Nica? Cum să priveşti cu încredere când Geoană înjură Guvernul zilnic iar luptele interne şi acuzele de corupţie curg.

6. Nefericita suprapunere a crizei cu alegerile prezidenţiale. Deja campania are trei luni şi o să mai ţină şase. Singurul fapt responsabil pe care Traian Băsescu l-ar putea face ar fi demisia. În felul ăsta campania s-ar termina într-o lună şi am mai salva ceva timp.

7. Lipsa de mobilitate psihologică şi fizică a angajaţilor. Şomerii nu încearcă să găsească altceva de făcut în locul în care se află sau nu pleacă spre alt loc unde pot să facă lucrul pe care-l ştiu deja face.

8. Scadenţa creditelor aberante, de tot felul, cerute şi primite în perioada de "boom" economic. Creşterea numărului de credite neperformante necesită sume din ce în ce mai mari blocate în bănci şi de aici scumpirea creditelor posibile.

9. Dependenţa sistemului bancar de factori externi incontrolabili, cine crede că băncile n-o să-şi retragă banii dacă se strică treaba prin propriile ţări e naiv. Ai auzit Robin Hood?

10. Lipsa dialogului între Guvern şi sindicate. Cum talentele de negociator ale Guvernului actual sunt sublime dar lipsesc cu desăvârşire, încăpăţânarea cuplului Boc Pogea de a trata sindicatele ca pe duşmani o să conducă la mişcări sociale şi la pierderea credibilităţii externe. Lipsa totală de realism a sindicatelor care nu pricep că nu există bani.

11. Lipsa de educaţie economică a populaţiei dublată de acţiunea panicardă a presei de a prezenta orice eveniment ca pe Apocalipsă.

12. Creditele imense luate de Guvern de la bănci, acesta practic nu mai lasă loc creditării economiei sau persoanelor private.

13. Menţinerea cursului fix. La un moment BNR n-o să-l mai poată ţine şi prăbuşirea o să fie catastrofică pentru că realităţilor economice o să se adauge panica.

14. Oricare altul pe care nu l-am spus.