Atestată documentar doar  la 1411, comuna Petrova este locuită din timpuri străvechi. Dovadă stau mărturiile arheologice descoperite pe teritoriul localităţii şi împrejurimi, obiectele din Epoca Bronzului fiind expuse în Muzeele din Baia Mare şi Sighetu Marmaţiei.

Cîteva dintre ele  le-am văzut luni, la Grupul  Şcolar”Alexandru Filipaşcu” din Petrova, unde  prof. Dumitru Borda  a făcut consideraţii cu privire la  depozitul de bronzuri  descoperit în hotarul comunei Petrova,  cu mulţi ani în urmă.

Despre Petrova, în lumina  acestor descoperiri arheologice  a transmis un referat din Baia Mare  lectorul universitar Ilie Gherheş, care n-a putut participa la cea de-a XXIV-a  ediţie a manifestărilor „Convorbiri culturale„ organizate de Cenaclul de cultură  şi artă „Mihai Eminescu” din Petrova, înfiinţat şi prezidat de 39 de ani de  prof. Dr. Ion Petrovai, cunoscutul poet din Maramureşul istoric.

Tot în Baia Mare , la o importantă lansare de carte, a întîrziat şi  dr. Ion Botoş din dreapta Tisei, care trebuia să prezinte similitudini între localitatea sa de baştină, Apşa de Jos (Ucraina) şi Petrova Maramureşului, localitate învecinată cu 4 localităţi din România populate de ucraineni (Crasna, Bistra, Valea Vişeului şi Rona de Sus).

Ca un făcut, şi primarul localităţii, ing. Ioan Petrovai, s-a dus de urgenţă la şedinţă în aceeaşi reşedinţă îndepărtată de judeţ, situată la  155 km de Borşa,  pe un drum anevoios, cotit pe un deal şi pe un munte. Birăul de Petrova a fost salvat însă de consiliul său personal pe probleme de cultură, mereu acelaşi înflăcărat poet  Ion Petrovai, care a vorbit despre Adrian Dohotaru , model civic şi cultural, dar şi despre noul val de cărturari petroveni.

În cadrul aceluiaşi Simpozion desfăşurat în Centrul de informare şi documentare al Grupului Şcolar cu peste 500 de elevi şi  aproape50 de cadre didactice,  cercetătorul şi biologul Alexandru Filipaşcu a fost prezentat de directoarea instituţiei de învăţămînt  gazdă şi co-organizatoarea manifestărilor, prof. drd. Marieta Roman. Despre locul lui  Alexandru Filipaşcu în istoriografia românească  a făcut referiri  prof. Viorica Ileş.

Locul „Codicelui de la Petrova” în istoriografia românească    a fost dezvăluit de prof. drd. Alexandru Bogdan Petrovai, iar imaginea Petrovei în tipărituri  a fost developată de prof. cercetător Alexandru T. Mandric, directorul Bibliotecii Orăşeneşti Vişeu de Sus.

Convorbirile polemice au fost purtate între preotul –poet Vasile Luţai

 şi prof. Lucian Perţa, directorul Casei orăşeneşti de Cultură Vişeu de Sus, parodist, care a spus la final: Este excelent că ne aflăm aici oameni din diverse localităţi. De cînd ştiu, această manifestare se organizează pe 15 iunie, dată pe care mulţi români au uitat-o. Faptul că aici, la Petrova,  se aduce un omagiu Poetului Naţional şi pe 15 ianuarie şi pe 15 iunie, este nemaipomenit. Am vizitat expoziţia „Eminescu, contemporanul nostru şi”Petrova, în oglinda timpului” Am participat la parastasul de pomenire oficiat în Biserica ortodoxă din centrul comunei… Orice altfel de polemică despre tot ce s-a făcut aici sau la Vişeu de Sus este inutilă. La stînă, cu noi!

Da, momentul forte al zilei, propus de organizatori (la care se adaugă Primăria, Consiliu Local, Căminul Cultural „Adrian Dohotaru”, Biblioteca  Petrova , Fundaţia „Prof. univ.  dr. Gheorghe Bilaşcu” Petrova, a fost vizitarea stînei lui Sandu  de la Paltin ,la poalele muntelui Pop Ivan, un loc pitoresc pe care nu am apucat să-l revăd , întrucît lui Ion Botoş i s-a făcut milă de maşina sa  şi n-am mai intrat pe hîrtoape, preferînd calea întoarsă spre Ucraina.

Şi ce păruială epigramatică am fi tras cu Lucian Perţa lîngă mioare! Şi ce ne-am fi lins pe degete  gustînd din bucatele pregătite de excelentul bucătar Alexandru Gaboran, care s-ar fi întrecut cu apşeanul Ion, şi el mare socaci, de la care am aflat pe drumul spre casă cum se prepară şaşlîkul şi alte bunătăţi…interzise de la o vreme.

Florentin NĂSUI