Era duminică. Doctorul venea pe jos de la Ocna Şugatag, unde participase la o şedinţă. Cu maşina nu putea circula, că numărul era par, iar în ziua aceea circulau doar maşinile cu număr impar. Era în 1987. Noaptea l-a prins pe drumul de macadam, pustiu, între sate. Deodată zări, nu departe de el, nişte lupi în haită ce sfîrtecau flămînzi, ceva, lîng-o claie. Primul pom care i-a ieşit în cale era singurul refugiu în care s-a căţărat ca mîţa . A stat acolo dîrdîind pînă va trece vreo căruţă, vre-o maşină Şi prima maşină care a trecut pe acolo, era cursa de călători de la ora 5. Diminieaţa, fireşte. Lîngă o claie, în lumina farurilor, se zărea o pată de sînge pe zăpadă şi nişte oase.

Acum, în frumoasă zi de Rusalii, am revăzut peisajul superb în care se învăluie mirificul sat Văleni, cu 1513 locuitori, ce pînă nu demult doreau să redevină comună. Cum însă Primarul din 2004 încoace , dl Mihai Nemeş este născut în Văleni, vălenarii au lăsat-o mai moale zicînd că-i bine şi aşa.

În centrul satului, după ce lumea a ieşit de la Sfînta Liturghie, oamenii s-au adunat la a VI-a ediţie a întîlnirii cu fiii satului la „Învîrtita Vălenarilor”, tradiţionalul joc la şopru, la şoprul ridicat pe Coastă, satul tot fiind un deal şi-o vale, o vale şi-un deal.

Bărbaţii , în faţa bufetului , se ştergeau cu dosul palmei de spumă. Berea e băutura lor preferată. Femeile şi fetele, care de care mai mîndru îmbrăcate de sărbătoare, în straie populare, ascultau atente ce grăiau primarul şi domnii din tîrnaţul vechii case cu chip de muzeu.

În curte, erau organizate 3 ateliere meşteşugăreşti pentru a ilustra îndeletnicirile localnicilor, lucruri de mînă, cioplituri, prepararea mîncărurilor tradiţionale cu sprijinul pensiunilor din sat conduse de familiile Godja şi Ciocotiş.

Semn că valorile culturale au fost transmise din tată în fiu. Toate amănuntele despre Văleni pot fi acum citite în lucrarea monografică semnată de învăţătoarea Voichiţa Nemeş şi nonagenarul Ion Godja Oul, noi Cetăţeni de onoare ai comunei Călineşti alături de Victoria Darvai (Titlu îi va fi înmînat la Bucureşti, unde locuieşte), preotul Ioan Bologa şi dr. Ioan Tăut-Utan

Voichiţa Nemeş a interpretat o doină veche .

Despre valorile tradiţionale despre bogăţia şi zestrea noastră a vorbit Dr. Mihai Dăncuş, directorul Muzeului Maramureşului(„Văleniul e un sat mic ,dar puternic în tradiţii. Este un model cultural”).

Despre valorile culturale maramureşene păstrate în comunităţile româneşti din dreapta Tisei a vorbit dr. Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii regionale „Dacia”din Apşa de Jos (Ucraina). Deputatul Vasile Berci remarca: „Aţi reuşit să rămîneţi ceea ce sunteţi. S-au pierdut însă multe din meşteşugurile casnice, au dispărut şezătorile”.

Primarul Mihai Nemeş, sublinia că „această manifestare este un bun prilej de a ne reîntîlni, de a ne bucura de apartenenţa la această comunitate”. Prof. Emil Petric, directorul Şcolii nr. 2 din Baia Sprie, a prezentat grupul din Ungaria şi a vorbit de parteneriatul dintre şcolile din Călineşti şi Baia Sprie.

Prin preajmă i-am zărit pe Gheorghe Vişovan, directorul APIA, Vasile Iuga, directorul Editurii Dragoş Vodă” din Cluj Napoca, senatorul Liviu Titus Paşca, Pamfil Godja, director la editura EuroTip din Baia Sprie.

Prof. Ioan Nemeş, preşedintele Fundaţiei culturale „Tiberiu Utan”co-organizator al „Învîrtitei Vălenarilor” îmi spunea: „La fiecare ediţie am venit cu ceva nou. Acum , sloganul este „ Să vă spunem o poveste care a fost şi nu mai este”, adică dorim să etalăm vechile îndeletniciri ale localnicilor, să prezentăm cîntecele şi dansurile vechi, să oferim oaspeţilor bucatele noastre tradiţionale şi să inaugurăm primul muzeu al satului în această casă veche din lemn , datată în secolul XIX, casă ţărănească achiziţionată de Primărie şi restaurată şi mobilată de noi, ca pe vremea străbunicilor noştri. Casa muzeu va găzdui şi activităţi culturale, şezători

Primarul îmi povestea:” Îndeletnicirea de bază a vălenarilor este agricultura Mulţi sunt plecaţi la lucru în ţară şi străinătate. Aici se fac multe activităţi culturale. Am înfiinţat şi o asociaţie agricolă pentru promovarea unor proiecte de interes local. Recent s-a finalizat drumul forestier spre pădurea Vălenilor, un loc pitoresc, unde vrem să dezvoltăm o structură turistică. Aceasta va fi legată şi de centrul de comună, de Călineşti, drumul final de aici pînă la capătul pădurii avînd o lungime de 23 de kilometri. Pentru Şcoala din Văleni depunem zilele acestea proiectul în valoare de 20 miliarde lei vechi plus TVA pentru reabilitarea şi modernizarea ei” (înlocuirea şarpantei şi tîmplăriei, izolare termică, centrală termică, grupuri sanitare , curte asfaltată).

În casa muzeu, oaspeţii au degustat o ţuică bună din prune albe, cîrnaţ excelent, slănină, pită de mălai , tocană cu brînză şi haluşte.

În Şopronul de joc, de pe Coastă, primarul a citit cele 5 titluri de cetăţeni de onoare acordate de Consiliul Local Călineşti şi a înmînat 4 din ele, cei 4 Cetăţeni luînd şi cuvîntul .

Aici, au evoluat într-un frumos program artistic Ansamblul” Casa Iurca de Călineşti” din Sighetu Marmaţiei, Grupul de fete şi feciori din Văleni, copiii din Văleni, Junii Cosăului din Călineşti, coconii din Corneşti, grupul „Ignişul” din Chiuzbaia, grupurile din Tiszavashazlyi din Ungaria, grupul de copii din Strîmtura, Voichiţa Nemeş, Marius Roman, Denisa Godja, Anişoara Grad.

Ioan Godja, Austria”: Ţin legătura cu satul natal invitînd frecvent grupuri de aici pentru a face cunoscute în Austria tradiţiile noastre şi datinile. Sunt născut în acest sat minunat. Am încercat să duc dincolo de graniţă portul cîntecul şi dansul nostru. Din păcate, autorităţile din Maramureş şi din România nu prea mă ajută, Sunt plecat din 1991. Am sărbătorit în Austria Ziua Naţională a României, Mărţişorul, Sărbătoarea oului încondeiat, manifestări la care am invitat şi au participat persoane sau grupuri din Maramureş Pe 11, 14, şi 19 iunie, autorităţile din Viena m-au invitat cu asociaţia româno-austriacă „Unirea” pe care o conduc, la un festival internaţional la care participă .24 de ţări. Pentru că autorităţile din Maramureş nu m-au sprijinit, sunt nevoit să duc la Viena formaţii sau grupuri din Alba Iulia şi Rîmnicu Vîlcea. Fiica mea, Denisa-Delia, are 12 ani , cîntă muzică populară maramureşeană, muzică uşoară şi face parte din Corul de copii al Operei din Viena”

Profesoara de istorie, Ileana Tăut- Utan, soţia doctorului, iniţiatoarea manifestării „Învîrtita Vălenarilor îşi amintea la ea acasă: „Prima ediţie am făcut-o la mine în grădina de două hectare, în 2004. În ziua aceea, am cîştigat marele premiu la Festivalul de interpretare „Floare mîndră de pe Iza” , de la Şieu. Atunci eram educatoare şi mi-am pregătit copiii de la grădiniţă cu un spectacol superb. A venit tot satul”.

Şi mi-a arătat grădina şi batoza, şi purceii, şi vacile şi pe cei 3 feciori studenţi şi …a dispărut!Doamna profesoară nu şi-a terminat povestea.

Era ora mulsului.

Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul Maramuresului