Unul dintre marii muzicieni ai lumii, primul care a promovat muzica liturgică evreiască în sălile de concert ale lumii, a fost cantorul şi muzicologul maramureşean Abraham Adler.
S-a născut la 1 iunie 1916, în Sarasău, într-o familie de evrei: tatăl, Samuel Adler, a fost medicul veterinar al localităţilor Iapa, Sarasău şi Câmpulung la Tisa, mama fiind verişoară cu Elie Wiesel. După şcoala elementară urmată în satul natal, în anul 1928 se mută cu familia la Sighet, unde urmează gimnaziul şi liceul evreiesc. În paralel studiază canto cu profesorul Mendel Hoerer, cantorul prim al Marii Sinagogi Ortodoxe. Talent muzical de excepţie, la vârsta de 20 ani pleacă la Cernăuţi pentru a studia cu o somitate a vremii, muzicianul Pinchas Spektor. Pentru a se putea întreţine, se angajează garderobier la Teatrul Evreiesc şi cântă în corurile din localitate. 

În anul 1950 emigrează în Israel 

După efectuarea stagiului militar în armata română, în 1940 se întoarce la Sighet şi ocupă funcţia de cantor al Marii Sinagogi. Alături de alţi tineri evrei, la 10 iunie 1942 este dus la batalionul de muncă forţată, apoi în lagărul de prizonieri de lângă Stalingrad: urmează Siberia şi lagărul de prizioneri din Azerbaidjan, de unde este eliberat grav bolnav în anul 1948.

Întors la Sighet, află că întreaga familie a murit la Auschwitz, iar locuinţa i-a fost ocupată. Rămas fără căpătâi, primeşte oferta unor rude îndepărtate de a lucra cantor la Sinagoga Ortodoxă “Malbish Arumim” din Bucureşti, de unde, în anul 1950, emigrează în Israel, unde este angajat tot cantor la sinagogile din Haifa şi redactor al secţiei de muzică al postului de radio. În anul 1955 se căsătoreşte cu Hilda Miller şi acceptă oferta unor sinagogi de renume din Australia. În 1974 se întoarce în Europa, la Viena, unde va locui până la moartea sa survenită la 28 noiembrie 2003. Pionier în domeniul muzicii liturgice evreieşti, Abraham Adler a contribuit enorm la renaşterea liedurilor - mai ales cele hasidic-ortodoxe din Maramureş, Galiţia şi Bucovina - fiind primul muzician care a promovat acest tip de muzică în sălile de concert şi la posturile de radio. Lui i se datorează prelucrarea folclorului hasidic maramureşean şi lansarea acestuia în repertoriul mondial: a susţinut nenumărate concerte în întreaga lume, atât cu orchestre simfonice cât şi de jazz şi chiar cu trupe de muzică pop-rock. Pe lângă nenumăratele înregistrări şi volume de partituri, este autorul celebrei culegeri de muzică liturgică şi folclor evreiesc maramureşean “Cantoralische Recitativen”, culegere folosită ca material de bază la predarea muzicii liturgice evreieşti.
Ioan J. Popescu

Sursa: Informatia Zilei