Anul 1968 a fost unul de descătuşare în România, dacă cel puţin de atunci s-au oficializat Tînjaua de pe Mara, Hora de la Prislop ori Festivalul de datini de la Sighet.

Înainte, hăt demult, de Sfîntul Gheorghe, hotenarii îl sărbătoreau pe cel mai harnic gospodar din  sat pentru  că  a tras primul brazdă cu plugul. Îmbrăcat în haine de sărbătoare, sărbătoritul era urcat pe teleguţă şi purtat pînă la pîrîul Dărasca unde era spălat de cel mai înstărit ţăran din sat. Cum era sfîntă zi de sărbătoare iar boii , animale de tracţiune, rămîneau la iesle, pentru odihnă, la teleagă erau  înjugaţi feciorii. Ca să nu se certe, au creat tînjaua, un ansamblu de două sau mai multe proţapuri  cu jug, înstruţate cu ramuri de mesteacăn şi panglici multicolore, tînjea cu două pînă la 9 perechi de „boi”, cum a fost în acest an. Condus cu alai de fete şi feciori, cu ceteră, dobă şi zongură, sărbătoritul trebuia să ofere de mîncare şi de băut tuturor participanţilor la ritualul prin care se imploră divinitatea  să  dea soare, ploaie şi rod pămîntului din Hoteni şi alte sate. Dacă reuşea să fugă de pe teleagă şi să e spele singur la pîrîu, sătenii erau cei care trebuiau să pună la bătaie băutura şi mîncarea. Dar atunci , în vremuri nu foarte îndepărtate, prin Hoteni era numi drum pentru căruţe, satul fiind izolat de restul lumii, motiv pentru care la Tînja erau prezenţi o mînă de oameni.

Cum „Sfîntul Gheorghe” pica mai des  în zi de lucru la oraş, domnii au hotărît să mute serbarea în prima duminică după şi să-i dea un iz de serbare cîmpenească. Ceea ce s-a şi întîmplat, Poiana Dărasca de la Hoteni fiind apoi călcată primăvară primăvară de mii şi mii de  maramureşeni dar nu numai. Acolo, în pîlnia din deal , cît vedeai cu ochii erau pături întinse pe iarbă şi petrecăreţi cu  d-ale gurii aduse în traistă de acasă şi orăşeni cu grătare pe focuri încinse cu miros de fum şi sfîrîială de carne. Mai apoi s-au pus pe roţi comercianţii ambulanţi, că  pînă mai ieri nu încăpeai  de ei şi de tarabele amplasate ca pişatul boului , de muzicile care mai de care date la maximum, de bîlciul în toată regula în zona scenei din beton.

Duminică însă, peisajul din jurul scenei era cu totul altul. Corturile,tarabele şi băncile pe care şedeau consumatorii de bere sau mititei erau aliniate şi liniştite, adică fără muzici, poiana fiind secerată de boxele extrem puternice  care răzbeau de pe scena profesională a lui Doru Dăncuş. Noroc că muzica redată era autentică de Maramureş, cu Fraţii Petreuş, Titiana Mihali şi alţi interpreţi celebri   .

Din cauza mulţimii nu am văzut toaletele ecologice, nici nu ştiu dacă au fost…în afară de tufişuri! În schimb am văzut o dirijare impecabilă a circulaţiei şi o desfăşurare  impresionantă a  forţelor de ordine

Ziua însorită şi caldă a adunat pe cele 5 hectare de tren mii şi mii de amatori de iarbă verde, care şi-au tras maşinile la pătură, inclusiv pe un teren care se vedea clar că este proprietate personală întrucît avea şi o holdă arată şi însămînţată.

În ăst timp, cei 18 feciori cu vîrste între 14 şi 32 de ani care au tras tînjaua îşi pregăteau teleaga cu roţi din lemn şi raf de fier. Pentru amortizare au fost aşezate şi două perne.. Era acolo Vasile Sas, primarul Ocnei Şugatag de care aparţine satul Hoteni, directorul Centrului Creaţiei  Populare, Ştefan Mariş, adică tocmai organizatorii celei de-a 41-a ediţii a Tînjelei. De obicei, la casa sărbătoritului se adună oficialităţile, cinstesc un pahar de horincă cu întîiul gospodar, servesc o haluşcă şi află amănunte despre durerea ţăranul român. De astă dată însă, n-a cîntat bine cocoşul de ziuă, că alaiul a şi pornit  spre Dărasca, pînă unde erau vreo 3 kilometri. Pe lîngă cei enumeraţi, au însoţit pe jos convoiul şi senatorul de Maramureş, Gheorghe Mihai Bârlea, dar şi directorul Muzeului Maramureşului, Mihai Dăncuş , deputatul  de Mara-Cosău Vasile Berci ş.a.

Feciorii buieci, înfocaţi de căldură şi de  niscaiva aburi, ba fugeau cu tînjaua , ba o luau prin şanţuri hăis şi cea, ba mergeau ţuruc spre hazul spectatorilor. Sărbătoritul a avut vreo 1o tentative de scăpare, dar de fiecare dată fost prins de feciori şi urcat pe teleagă  de  către pogoniciul care abia  stăpînea cele 9 perechi de juni. Erau deja ceasurile amiezii, cînd, la doar 500 de metri de Dărasca alaiul s-a oprit. Credeam că pentru o clipă e odihnă. Dar era altceva. Toată lumea se uita spre cer. La ora 12.30 preşedintele Traian Băsescu trebuia să” aterizeze” la scena din poiană. Pe cer se învîrteau doar nişte norişori, departe de ploaie.

Aşa m intrat în vorbă cu întîiul gospodar, sărbătoritul Ioan Hotea. Are 35 de ani  şi cu a doua nevastă au un băieţel de 4 ani . Ei au în proprietate 15 hectare de teren,din care 3 hectare de livadă cu esenţă de prune şi mere şi cîteva hectare arabile. Are şi cai şi tractor şi alte utilaje. Dar are şi oarece experienţă din Marea Britanie, el fiind căsătorit 3 ani de zile cu englezoaica Lucy Castle, care a venit prin 1995 în Maramureş  pentru a-şi pregăti teza de doctorat în etnomuzicografie. Ştiind să cînte la mai multe instrumente, Lucy  a cîntat la vioară  cu Ion Pop   în formaţia” Popeluc” din care mai făcea parte şi Pete, tatăl Lucyei, care avea experienţă în muzica tradiţională britanică, formaţia îmbinînd  elemente folclorice maramureşene şi britanice. Despre povestea familiei Castle-Hotea s-a scris mult. Chiar au fost realizate şi două scurt metraje  premiate sau prezentate  la  diverse festivaluri de film.

Dar cum a trecut ceva timp de atunci, Ionu nost se gîndea acum   să mai fugă de două ori de pe teleagă şi să se lase prins, că oricum  a pregătit ţuica,  berea, plăcintele, pancovele şi sarmalele pentru vreo 50 de persoane cu care vor benchetui după amiază, la căminul cultural .

Cum preşedintele n-a venit cu elicopterul ci cu avionul la Baia Mare, era clar că drumul pe şosea durează, aşa că s-a reluat  dusul la apă, unde gospodarul  s-a supus ritualului.

Apoi lumea a dat năvală la scenă. Am stat la vreo 30 de metri de ea, mai că mi-am spart timpanele. Prezentatorul Octavian Butuza a înşirat soliştii şi  formaţiile care urmau să evolueze pe scenă:  Florentina şi Petre Giurgi, ansamblurile din  Zăbrani – Zarand, Cerneşti, Sîrbi, Satulung, Budeşti, Copalnic Mănăştur, Călineşti, Giuleşti, Săcel, Libotin Coruia, Bîrsana, Vişeu de Jos, Recea etc.

Prin Marea de oameni am zărit cel puţin două grupuri mari, colorate în portocaliu  altele în roşu. Am văzut şi reacţia oamenilor: de ură şi simpatie, funcţie de spectru!

Pe scenă au evoluat taraful Ansamblului Transilvania din Baia Mare şi copiii Grădiniţei din Ocna Şugatag, instruiţi de Lucia Biluşciuk. Minunaţi coconii! Apoi s-a tras de timp şi lumea s-a mai împrăştiat. După o oră de aşteptare iar s-a strîns lumea buluc. Am văzut chiar două băbuţe firave, gîrbovite, care-şi făceau loc prin mulţime să ajungă cît mai aproape de scena pe care au urcat Maria şi Traian Băsescu, prefectul Sandu Pocol, preşedintele CJ Mircea Man, miniştrii secretari de stat Vasile Timiş şi Ioana Pop, europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, senatorul Gheorghe Mihai Bârlea, deputaţii Vasile Berci, Doru Leşe, Nicu Bud, Pavel Horj, primarii de Sighet şi de toate culorile de la PDL la PSD, de la PNL la PNŢCD. Pe scenă a urcat şi sărbătoritul alături de soţie şi cocon, care a fost felicitat de dl Băsescu, primul preşedinte al ţării prezent la această manifestare S-a vorbit scurt, la obiect. Doar preşedintele ţării, cu umorul său inconfundabil ne-a lăsat să înţelegem că  nu scăpăm de domnia sa, că va veni şi la anul, în aceeaşi calitate de preşedinte, în Maramureşul care de fapt se află  în centrul geografic al Europei.

Nişte femei din mulţime au remarcat nepotrivirea cămăşii verzi a  domnului preşedinte cu cojocul roşu-vişiniu de Sat Şugatag  primit în dar odată cu clopul pe care  l-a ridicat în faţa maramureşenilor. Preşedintele a mai descoperit în traista folclorică şi tradiţionala uiagă de ţuică, de care realmente s-a bucurat. De ea nu a zis că o va aduce şi la anul  A zis numai de  clop, traistă şi cojoc! „Am venit să mă bucur alături de dvs. Am venit să petrec cîteva ore împreună u dvs. Vă mulţumesc mult pentru ce însemnaţi pentru România şi pentru Hărnicia dvs. Dorinţa din sufletul meu e să dea Dumnezeu să trăiţi bine!”

A urmat baia de mulţime a preşedintelui, care la ora 15 a demarat cu convoiul de maşini spre aeroportul situat la 45 de kilometri. Spectacolul şi voia bună au continuat şi ele.

Pentru buna organizare din acest an de la Hoteni, merită chemat şi la anul şeful de la Cotroceni . Atîta doar ca preşedintele să nu încurce Tînjaua!

Autor: Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul.ro