Cum să nu se poată trăi ca artist plastic ori critic de artă ? De ce ar trăi marii artişti vieţi de mari privaţiuni ? Cum din acest punct de vedere, societatea egalitaristă era cu mult mai umană ? Nu se percepe 2% din valoarea prin taxa de timbru ? De ce o plătim ? Sunt site-urile internet ziare ? Atunci de ce le consultăm, să vedem ce a scris Claudius Aelianus cu secole în urmă ? Dar au ziarişti ?

Poate SUA este altfel. Doar sunt câştigători şi întreprinzători. Atunci din ce a trăit Isamu (curaj) Noguchi ? Păi cum nu: din arta sa abstractă. Cum a păţit precum artistul japonez Hogai ? Nu chiar precum el, pentru că avea curaj. A trăit din comenzi de busturi şi ceva mai puţin din design industrial. În rest, a creat artă abstractă şi s-a îngrijit să existe un muzeu care să o adăpostească. Deci se poate trăi, nu era chiar subnutrit (avea destul orez la masă, poate şi extraporţie). Scrie Yoné (Yonejirō) Noguchi: " Indeed, Hogai’s whole life of sixty years was a life of hardship and hunger; when he reached manhood, the whole country of Japan began to be disturbed under the name of the Grand Restoration. In those days, the safety of one’s life was not assured; how then could art claim the general protection?". Era atunci în timpurile Grand Restoration. Dar Yonejirō Noguchi din ce a trăit ? Era corespondent la extrem de multe ziare, iar unele poate chiar şi plăteau ceva (scria despre războiul ruso-japonez din 1904 la început, ceea ce interesa). În rest a scris literatură ca şi Hogai şi a lucrat în învăţământ ca profesor universitar.

Dar ca jurnalist trebuie să ai atitudine. Dacă scrii la publicaţia "Republica" vei trăi ca anti-republican. Eminescu scria la jurnale. Dar avea atitudine. Scria împotriva evreilor în special, căci aşa erau timpurile (deşi aramaică antică yammīnā- engleză <right side>). Dacă nu, nu ar fi fost plătit. Dacă i se publica "Floare albastră" în jurnal cum nu putea trăi ? Unii spun că era bine să scrie despre trandafir (astăzi e floare la modă). Deci trebuia să scrie "Floare roşie", nu "Floare albastră".

Deci Isamu Noguchi a trăit din comenzi de busturi: Cine i le solicita ? Cum, nu a dat America atâţia oameni magnifici dispuşi la înavuţire: unul a vândut bizoni la conserve până au dispărut bizonii şi amerindienii (au murit de foame). Om mare, important ! Cum să nu merite un bust ? Dar Karl May din ce a trăit ? Era un german primitiv, anti-democrat şi anti-american: scria despre bizoni şi amerindieni. Dar scria pentru copii. Copiii poate mai citesc, să exerseze scrisul şi cititul. Iar adulţii citesc etichetele în cârciumă, iar doamnele citesc panourile luminoase ale denumirilor cârciumilor când se roagă de adulţi să mai lase din chenzină şi pentru copii. Deci mai bine lucrăm pe orez...

Deci se poate trăi ca artist. Dacă se deschide MMA în America ori de la oameni care cer busturi. Dar din scris ? Cine mai citeşte astăzi ? Cine mai ecranizează astăzi ? Există în Canada un site de pe care se pot descărca versiuni pdf şi word cărţi importante în rârâită (versiunea canadiană). Pe site-ul MMA se pot descărca cărţi de artă. Nu-i aşa că e minunat ? Dacă eşti în muzeu le descarci direct pe tableta personală. În rest, totul e minunat. Industrialiştii se pot lăfăi (desfăta) de artă. Am văzut din Nicolae Iorga unde sunt sălbaticii (articolul "Ce înseamnă astăzi concepţia istorică ? Partea a V-a): cităm < În afară de acestea, sunt gazetele.  Ce cuprind gazetele acestea ? Merge cineva dincolo de Paris, la Saint-Denis spre exemplu, unde este iadul pe pământ, unde sunt mii de oameni ţinuţi în afară de tot ce poate da religia, cultura: bestii care puteau fi şi sfinţi şi bestii care puteau fi genii…  > (Rev. Istorică, Vol. XXV, no. 1-3, ian-mart 1939, pag. 8, se poate descărca pdf). De-aia ne ţinem departe de Paris, căci acolo sunt bestii ţinute în afară de tot ce poate da religia, cultura. Sloganul electoral e memorabil: <Mai trăiţi ? Bine !> vă trimite direct la vot. Democraţia înseamnă legea lui Arrow. Citiţi pe internet, dacă nu într-un articol eminamente pro-bono despre acest subiect.

Să tragem concluziile de la clasici. Scrie Aristotel în Statul, VIII, (V), 5, 1-5-7: <Schimbările de regim au loc în oligarhii mai ales în două chipuri foarte evidente: unul, când se fac nedreptăţi mulţimii, (căci atunci orice cetăţean poate deveni şef [al unui partid], mai ales când se întâmplă să ajungă conducător al cetăţii unul dintre membrii oligarhiei, precum s-a întâmplat cu Lygdamis din Naxos, care a fost după aceea tiranul naxienilor). Dar în funcţie de  cei care încep o astfel de răscoală, ea prezintă deosebiri: uneori, răscoala se face de cei bogaţi care nu iau parte la magistraturi, deoarece foarte puţini sunt cei care ocupă demnităţi. Aşa s-au petrecut lucrurile la Massalia, Histria, Heracleia şi alte cetăţi. Întradevăr, cei ce nu participau la magistraturi au provocat tulburări, până au fost admişi la ele... Acolo, oligarhia s-a apropiat mai mult de un regim constituţional, la Histria sfârşind prin a deveni o democraţie... La fel se întâmplă şi când cei ce alcătuiesc tribunalele nu sunt la cârma ţării. Aceştia, încercând să dobândească bunăvoinţa poporului, prin chipul în care împart dreptatea, ajung să schimbe întocmirea cetăţii... Câteodată, unii încearcă să producă tulburări, alţii fură banul public, de unde se ivesc dezbinări între primii şi lupte împotriva jefuitorilor, precum s-a întâmplat în Apolonia Pontului>.

Nu e clar ce scrie Aristotel ?

Toate acestea sunt doar păreri (evident subiective). D-stră ce credeţi ?

 Scris pro-bono nouăsprezece octombrie 2021, trimis la sighet-online, cu foarte uşoare revizii în aceeaşi dată.        

 Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet