Unele aspecte ale istoriei Principatelor românilor nu sunt suficient de clare şi iată care anume:

a.       Multipla suveranitate asupra Principatelor, încă de la întemeiere şi constrângerea la o stare de dependenţă în Ardeal, ceea e indică caracterul de cuceriţi (şi nu de infiltraţi, cum insistă unii istorici maghiari); Ex.: Moldova- suveranitate polono-otomano-tatară cu plată de tributuri;

b.      Caracterul mixt al dreptului de succesiune la tron: ereditar-electiv, cu confirmare a statului suveran (confirmarea de către Sultan prin firman) ridică chestiuni privitor la perioadele de domnie (începutul Domniei este data înscăunării sau data înscrisă în firmanul împărătesc ? Sfârşitul domniei era data mazilirii sau data următoare numiri de domn ?);

c.       Titulatura domnilor: onomastica într-o familie e repetitivă, deci în vechime se utilizau supranume, doar că unele supranume ridică mari probleme (Radu Praznaglava are un supranume care în bulgară semnifică gogoman sau prostul satului, ceea ce este o ridiculizare desigur pentru alianţele sale cu turcii, dar aceasta nu semnifică lipsă de inteligenţă, ci o anume orientare politică; Radu cel Frumos era numit astfel doar pentru că era un om îngrijit sau era traducerea din turcă a termenului de drăguţ ? Nici supranumele lui Ţepeş nu e în totalitate clar. În turcă era Kazâklî, dar în maghiară Szepviz semnifică apă frumoasă/râu frumos. Declinarea tragerii în ţeapă ar fi sunat altfel în română. Ştefan cel Mare era mititel de statură în realitate, Mircea cel Bătrân nu era bătrân la începutul domniei, etc.). Deci numirea cu nume şi cifre în ordine cronologică e naturală, doar că nu se diferenţiază ramurile dinastice care purtau lupte între ele (deci o a doua cifră pentru ramura dinastică apare ca necesară);

d.      Din Ardeal vin germanici (saşi) catolici la Câmpulung şi Râmnicul Sărat. Urmele lor sunt estompate puternic de lunga perioadă de convieţuire, ei adoptând la presiunea locuitorilor localnici ortodoxia cu timpul. Acelaşi lucru în Ardeal: cum definim o apartenenţă la o etnie ; după stare, religie recenzată, după limbă vorbită sau după autodefinire comunitară ? Calvinismul a avut succese şi în rândul românilor, care au început să fie trecuţi altfel în statistici. Dar mai erau ei români sau nu ? Am sesizat că unele nume româneşti au corespondente în alte state, dar aceasta ce ar semnifica ? Cantemir este considerat nume de sorginte tătărască, dar era Dimitrie Cantemir mai puţin moldovean oare din cauza coincidenţei de nume ? Apoi sunt zone de interferenţe unde amestecurile sunt posibile (cum era în sudul Basarabiei ori Bugeac. Ce erau ei până la urmă ? Apoi, familia descindea din răzeşi ajunşi pe treptele boieriei prin tăişul armelor, deci prin fapte de arme). Valahii moravi din zona Ardealului şi Partiumului ignoră etnonimul valah, preferând pe acela de maghiar, dar ce sunt ei până la urmă ? Apoi, islamizarea a progresat între aromâni şi meglenoromâni, dar sunt ei albanezi sau turci, doar prin turcire religioasă ? Statisticile înregistrează în Albania musulmani vorbitori ai limbii vlahe, dar ce sunt ei ? Apoi, istoria pare plină de originari sefarzi ori romanioţi care se dau fie drept români, fie drept greci. Inclusiv despre Văcăreşti se afirmă că la origine ar fi fost nord-epiroţi, în timp ce ei revendică dreptul la descălecarea din Făgăraş... Sigur, pot fi şi coincidenţe. Mihai Viteazul era după mamă tot nord-epirot, dar de ce etnie, căci zona e de confluenţă greacă-albanezo-aromâno-slavă (macedoslavă). Vasile Lupu pare de sorginte albaneză, dar... Apoi, sunt ramuri de familii greco-române cu ramuri în România şi Grecia, unele cu sânge domnesc. Ce sunt ei ? Toate acestea sunt învăluite profund în mister. Apoi, perioadele de domnie sau de tutelă a doamnelor sunt prea puţin marcate de istoriografie: ex. Catterine Salvaresso 1577-1583. Apoi, domnii turciţi. Ştim că Radu cel Frumos trecuse la Islam, iar după mamă –Vasilissa Muşat- era un muşatin, după tată ţinea de Drăculeşti. Mihnea Turcitul 1585-1591 a lăsat ramuri de domni şi de paşi sud-dunpreni. Cum trebuie ei apreciaţi) ?

Multe semne de întrebare....

Scris pro-bono astăzi douăzecişiopt iulie, douămiidouăzecişiunu. 

   Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet