În Rev. Istorică, Vol. XXV, no. 1-3, ian-mart 1939, pag. 21-22, scrie despre efectuarea traducerii din Herodot de către învăţatul grec, logofătul Eustratie, care este totodată autorul conceptual al Pravilelor din timpul domnului Vasile Lupu.

Nu îndrăznim să apropiem antroponimul Eustratie de numele sefard Ezratti, dar există o asemănare fonetică. În plus grec, bun cunoscător al limbii române, traducător din Herodot ? În timp ce în ŢR boierul Udrişte traduce la rândul său, dar în slavonă, scrierea "Imitaţia lui Iisus", semnată Oreste.

Domnul Vasile Lupu impune în domeniul ortodoxiei patriarhi în spaţiul Otoman şi pe baza ajutorului dat Imperiului la Azov (la Istambul, la Alexandria şi influenţa chiar şi patriarhia din Antiohia). Rusia  importă din Moldova şi Bucovina elemente de artă a broderiei, acolo fiind imitate din plin.

După tiparniţele slavoneşti, greceşti, se înfiinţează de către Antin Ivireanul la 1700 sub Vodă C-tin B râncoveanu o tiparniţă arabă la Snagov, la solicitarea ierarhului sirian Athanasios Dabbas. Mutată la Bucureşti, e transferată succesiv în Siria (Alep), apoi la mănăstirea Sfântul Ioan  din Šuwayr Liban (Virgil Cândea- Mărturii româneşti peste hotare, Ed. Bibl. Buc., 2010, pag. XI. Sub C-tin Mavrocordat funcţionează o tipografie de limbă arabă la Iaşi (1745-1749), dusă apoi tot în Liban, la Beirut (Op. citată, pag. XI). Se publică cărţi şi în karamanlidika (limba turcă pentru ortodocşi), cu caractere greceşti. Iată motivul pentru care la mămăstirea Sinai Egipt se află un portret al Domnului C-tin Brâncoveanu.

Majoritatea acestor acţiuni au loc sub domnii iluminişti Vasile Lupu în Moldova şi Matei Basarab în Ţara Românească.

Până şi prima carte în bulgara modernă apare la Râmnicu Vâlcea, precum şi tipărituri în albaneză, armeană, ebraică.

Oraşul Oradea avea patru statui de bronz ale celebrilor sculptori clujeni (Klussenburch) Martin şi Gheorghe, care au fost topite în 1609 (cf. Vasile Cândea, op. citată) sau 1660 (după Vasile Drăguţ) pentru confecţionare de proiectile şi tunuri. De distrugere sunt acuzaţi ocupanţii turci. Statuile îi reprezentau pe regii maghiari sanctificaţi Ştefan, Emeric, Ladislau, a patra era o statuie din bronz aurit a lui Ladislau cel Sfânt (unele informaţii preluate după Vasile Drăguţ, altele după Virgil Cândea-MRPH).

O lucrare a sculptorilor medievali celebrii clujeni Martin şi Gheorghe se mai află din câte ştim în Praga, lângă catedrala Sfântul Vitus din Praga (statuia Sfântului Gheorghe, realizată în 1373 cf. inscripţiei de pe soclu; cea mai importantă operă de artă prerenascentistă din bronz). Amplasamentul anterior fusese castelul Hradciani sau Hradšin din Praga. Lucrarea se înscrie în comenzile membrilor Ordinului Cavaleresc al Dragonului (Sfântul Gheroghe ucigând balaurul). Pe braţul stâng al Sfântului era în vechime un scut unde erau de asemenea incizate numele autorilor. Cu timpul, scutul a dispărut.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet