Voievodul Mircea cel Bătrân pare a fi fost în legătură cu emiri anatolieni care se opuneau emergenţei emirilor otomani şi care îl recomandă pe Musa, fiu al sultanului Baiazid, un admirator şi apropiat al cărturarului şeicul Bedreddin Mahmud, promotor al unei credinţe/convingeri  de egalitate socială şi confesională. Cu sprijin şi de la Mircea (un contingent militar valah), pretendentul Musa ajunge la Edirne, unde este întronat în 1411 şi unde iniţiază reforme cu caracter social la sfatul şeicului Bedreddin M (care îndeplinea funcţia de kazasker- judecător militar). Aceste informaţii sunt extrase din lucrarea dlui Tahsin Gemil- <Românii şi Otomanii în sec. XIV-XVI >, Ed. Acad. Rom, Bucureşti.

Precizăm că Musa era ginerele voievodului Mircea, căsătorindu-se cu o fiică a acestuia, pe nume pare-se Arina undeva  spre anul 1409. Are şi o a doua soţie de prin 1412 (o fiică a lui Carlo Tocco). Nu cunoaştem soarta Arinei după căderea lui Musa. Să fi fost Musa fiul lui Baiazid cu fiica regelui sârb Lazăr, pe numele ei Olivera, care are o enormă influenţă asupra soţului ei, sultanul Baiazid (numit sultan al-Rum sau Imperator Turchorum)  ? Informaţiile nu sunt clare în acest sens.

În disputa cu fratele său, Mehmed auto-proclamat sultan la Bursa şi susţinut de aristocraţia tradiţională turcă, Musa are prea puţine şanse, căci Musa promova oameni de rând în posturi importante (suficient ca să stârnească ostilitatea aristocraţilor).

Rămânem la ideea că Musa era adeptul convins al şeicului Bedreddin Mahmud. Oricum, el promovează oamenii pe principii meritocratice şi nu după rang sau nobilitate tribală ancestrală.

Ce soartă ar fi avut sud-estul Europei dacă Musa câştiga contra fratelui său, Mehmed ?

Probabil că şi românii (cel puţin valahii) ar fi devenit parte a noului sistem promovat de şeic.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet