logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Claudius Aeliani Partea a XXIV-a: Ist. div. 6.13.: Despre tiranie PDF Imprimare Email 206 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 21 Iunie 2021 18:53

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 6.13.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 5.21: <De la tyrannie. C'EST par un effet admirable de la providence des dieux qu'on ne voit pas le pouvoir tyrannique se conserver dans la même famille jusqu'à la troisième génération : ou ils frappent  les tyrans d'un coup subit, et les renversent comme des pins; ou leur bras s'appesantit sur les enfants. De mémoire d'hommes, on ne se souvient, pas dans la Grèce, qu'il y ait eu plus de trois exemples de tyrans qui aient transmis leur puissance à leur postérité; Gélon en Sicile, Leucon dans le Bosphore (34), Cypsélus à Corinthe.> (preluat din traducerea franceză din limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

Text română Ist. Div. 6.13.: <Despre tiranie. Datorita unui  efect admirabil al providenţei zelor, nu vedem puterea tiranica conservandu-se in aceeasi familie pana la a treia generatie: fie loveste tiranii dintr-odata, si ii dau jos precum pe pini; fie bratul lor se ingreuneaza asupra copiilor. Din amintirile oamenilor, nu nu amintim in Grecia sa existe mai mult de trei exemplec de tirani care sa transmita puterea lor posteritatii; Gelon in Sicilia; Leucon in Bosfor; Cypselus in Corint>.

Comentarii adiacente din notele franceze: 

(34)  Gélon et Cypsélus sont assez connus : comme Leucon l'est beaucoup moins, et que les commentateurs en ont dit peu de chose, je hasarderai de placer ici quelques détails sur son histoire. Leucon fut le cinquième roi du Bosphore Cimmérien, depuis Spartacus, le premier dont on connaisse le nom. Il était fils de Satyrus I,dont le règne, suivant Diodore de Sicile, commença la seconde année de la quatre-vingt-douzième olympiade : le même auteur rapporte le commencement du règne de Leucon à la quatrième année de la quatre-vingt-seizième, et la fin, à la quatrième année de la cent sixième. Ce prince a mérité, par ses grandes qualités et par la sagesse de son gouvernement, que ses descendants adoptassent son nom, d'où ils ont été appelés Leuconiens, ou Leuconides. Il laissa plusieurs fils, entre autres, Spartacus III, qui régna après lui durant cinq ans, et Poerisade,qui succéda à son frère. C'est le Poerisade dont il nous reste une médaille, savamment expliquée par M. de Boze, qui m'a fourni le fond de cette remarque. Mém. de l'Acad. des Belles-Lettres, t. VI

Comentarii adiacente daco-române:

(34) Gelon si Cypselus sunt destul de cunoscuti; cum Leucon este mult mai putin si deoarece comentatorii nu spun multe lucruri, ma hazardez sa plasez aici cateva detalii despre istoria sa. Leucon a fost al cincilea rege al Bosforului Cimerian, de la Spartacus, primul al carui nume il cunoastem. Era fiul lui Satyrus I, a carui domnie, dup[ Diodor din Sicilia, incepe in al doilea an al celei de-a 96 olimpiada si sfarseste in al patrulea an al celei de-a 106. Acet print a meritat, prin marile sale calitati si [rin intelepciunea guvernamantului sau ca descendentii sai sa ii adopte numele , de aceea fiind numiti Leuconieni sau Leuconizi. A lasat mai multi fii, intre altele. Spartacus III, care domneste dupa el cinci ani si Poerisade, care ii urmeaza fratelui sau. De la Poerisade avem o medalie, in mod savant explicata de Dl. de Boze, care mi-a furnizat fundamentele aceste remarci. Mem. Academiei de Scrieri Frumoase, tom. VI.

P.S.: autorii au renuntat din motive tehnice la tirania diacriticelor. Iata totusi un exemplu singular de tiranie care se tranmite dincolo de generatii.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share
Ultima actualizare Luni, 21 Iunie 2021 18:55
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact