Din RI An XIX, no. 7-9, iul-sept 1933 redăm cuvântul părintelui Efrosin monahul, la adormirea dumnealui Biv Vel Ban Costandin Bălăceanul cu leat 1831:

< Omul ca iarba, zilele lui ca şi floarea câmpului: aşa viaţa ca duh a trecut printr'ânsul şi nu va fi şi nu-şi va mai cunoaşte locul său, iar mila Domnului din veac şi până în veac pentru cei ce de tem de dânsul. Fraţilor, vremelnică este viaţa ierbii, vremelnică este şi viaţa omului. Iarba cea mai mică şi copacul cel mai mare naşte, creşte, înfloreşte, rodeşte, îmbătrâneşte, să usucă, moare şi să face pământ.

Aşa şi omul cel mai mic şi cel mai mare naşte, creşte, înfloreşte, rodeşte, îmbătrâneşte, să usucă, moare şi să face pământ…

Unde sunt erburile şi copacii cei de la începutul lumii ? Toate s-au făcut pământ. Unde sunt oamenii toţi de la începutul lumii până acum ? Toţi s-au făcut pământ…. Toţi, mici şi mari mor şi se uită. Adevărat, numele unora nu se uită: puţini ani, puţintele veacuri, apoi intră toţi întru întunerecul uitării… Ce jale ! Omul ca iarba ! Şi nu va fi şi nici nu va mai cunoaşte încă locul său. Trebuie însă noi credincioşii să nu ne desnădăjduim, pentru că mila Domnului este din veac şi până-n veac pentru cei ce să tem de Dânsul.>

Sunt desigur elemente din Eclesiastul, dar mai pământene. Ne arată pentru ce vieţuim.

Căci nu vieţuim pentru a muri, chiar dacă aceasta este finalitatea. Ci naştem, creştem, înflorim, rodim, îmbătrânim, ne uscăm, murim şi ne facem pământ.

Din Eunapios: <Poveştile de demult ne spun că în Beoţia şi Colhida au fost  semănaţi dinţi de balaur, iar din sămânţă au crescut bărbaţi înarmaţi>.

Vedem în cuvântarea părintelui Efrosin monahul din 1831 sensul adevărat al vieţii.

Întrebarea este: rodeşte din bărbaţi înarmaţi ceva ? Consultaţi Sfintele Scripturi pentru răspuns.

Astfel înţelegem că războaiele nu îşi au rostul în viaţă. Din oameni înarmaţi chiar nimic nu rodeşte. Se pare că de la sfârşitul matriarhatului, rodirea omenirii este mai sărăcăcioasă…

Drept ar fi să revenim acolo unde se poate rodi ! Ascultaţi de icoana vieţii D-stră (de Doamna D-stră) !

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet