Într-un complex articol semnat I.Minea, "Influenţa bizantină în regiunea carpato-dunăreană până la sfârşitul secolului al XII-lea – în baza monetelor răspândite-" (Constantin Moisil/preşedintele Societăţii Numismatice Române- "Buletinul societăţii numismatice române. Lucrările primului congres de numismatică şi arheologie, Bucureşti, 1933. Partea I" Buc., Tipografia Curţii Regale Göbl, pag. 97-114) analizează descoperirile monetare de pe teritoriul nostru, după retragerea aureliană, menţionând clădirea unui pod de piatră în 328, ridicarea cetăţii Constantiniana Daphnae pe malul opus Transmariscăi, instituirea de garnizoane la Drobeta, Dierna, consolidarea cetăţii Arrubium. La pag. 105 indică repartiţia tezaurelor monetare, inclusiv în Ardeal. La Şeica Mică (atunci jud. Târnava Mare), s-au găsit monede din veacul al V-lea emise de Anastasiu I şi chiar de la Iustinian (de la ultimul şi la Gherghina şi Dolheşti între Huşi-Iaşi). I. Minea consideră că Castrum Bovis a fost o lectură eronată pentru Caput Fossae (turnul de apărare de la Gherghina-Bărboşi Op. citată, pag. 108).

Autorul I. Minea vede în Ius Valachicum urmele unui stat mai vechi (confirmat după dânsul de urmele bisericilor cele mai vechi în stil roman din zona Deva). În malul Streiului, s-ar fi descoperit o comoară la 1545 din care nu s-a mai păstrat nimic. Dimitrie Cantemir primise o monedă bizantină de la pârcălabul Theodori din ruinele Gherghinei şi dorea să vadă dacă se mai găsesc monede asemănătoare.

Articolul este extrem de complex şi documentat.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet