Autorul se ridică adesea de la masă fără să spună un elementar "köszönöm", ca şi când ar fi normal să fie servit. Iar la intrarea în bucătărie, adesea nu rosteşte bine-cuvinciosul "jo napot kivanok". (transliterare aleatoare în stilul neglijent al autorului). Iar la sfârşitul mesei, tot el să-şi răspundă singur cu "Szívesen", ca dovadă de politeţe şi respect pentru Doamna.

Toate acestea i s-au reproşat.. Precum şi faptul că nu aduce dovezi incontestabile ale continuităţii neclintite pe aceste meleaguri (căci refuză munca în ţările vestice, unde ar fi de lucru, spre exemplu ca salahor în abatoarele din Germania). Această atitudine complet nihilistă e total dezavuată, autorul încăpăţânându-se în a scrie literatură eclectică complet neînţeleasă şi articole on-line pro-bono.

I se cere ultimativ să facă dovada incontestabilei continuităţi daco-române. Şi să nu se mai plângă de descălecătorii maghiari, care stau cuminţei la ei în Pannonia şi nu ne ocăresc.

Autorul pretinde că ar exista o localitate Reşca din Olt (precum şi omonima Reşcuţa, tot Olt), care ar putea rezona cu un anume oiconim Resculum (actualmente Bologa în Cluj) din Dacia Porrolisensum. Numai că Reşca e amplasat pe site-ul vechii localităţi Romula. În Hunedoara avem satul Rişculiṭa (cu omonimul Rişca) care rezonează fonetic mai convingător cu anticul Resculum.

Un Centum Putei (actualmente Surducu Mare în Caraş-Severin) ar echivala cu oiconimele Putina Argeş, Putineiu Teleorman...(Chestiunea este că în Moesia exista un oiconim ad Putea, alăturat localităṭii Œescus, pe râul cu acelaşi nume ce se vărsa în Istru în dreptul Romulei aproximativ, aflată pe malul nordic). E neclar dacă Almaş<u>/Almăşel Hunedoara şi Almăjel Mehedinṭi sunt corespondente cu anticul Almus (râu şi localitate) din Moesia (legătura dintre Almăşel şi Almăjel pare mai clară), de lângă Ratiaria şi Remetodia. În Hunedoara un oiconim Reț conform poate Ratiaria Moesia ar indica o legătură direct Almaş<u> cu anticul Almus.

La fel, e neclar dacă Jidava (actualmente Câmpulung Argeş) ar avea vreo corespondenţă cu Jidvei Alba unde regăsim şi o Jidoştina ori poate cu Târgu Jiu Gorj !? Îm Mehedinṭi, Jidoştiṭa corespunde poate Jidoştina Alba. Autorul pretinde (în glumă, desigur), că s-ar putea stabili din cine descind cei din Jidvei: există un pasaj în Vechiul Testament cu un rege al Israelului (Ahab), ce i-a solicitat lui Nabot, izreelitul să-i dea via sa (contra unui teren sau a unei sume de bani). Nabot răspunde: <Judecând din punctul de vedere al Domnului Dumnezeu, departe de mine gândul să-ţi dau moştenirea strămoşilor mei> 1 Regi 21:1-21:3. Lui Nabot i se înscenează o presupusă infidelitate şi blasfemie prin martori mincinoşi, fiind ucis cu pietre. Iar via lui Nabot este luată de Ahab (el râvnea la legume), căruia Profetul Ilie Tişbitul îi va profeţi sfârşitul. Deci cei din Jidvei, Alba ar descinde din linia lui Nabot izreelitul (în glumă desigur, corespondenţa fiind desigur cu castrul Jidava).

În jud. Satu-Mare, Certeze ar avea corespondent Cirtissa din Pannonia Inferior (oarecum asemănător fonetic şi Certege Alba);

În Dolj, pentru Peloponnes: Phlius şi regiunea Phliasia-Filiaşi, Limnae/Limnaea sau insula Lemnos-Leamna (cf. poate şi actualei Limenaria din insula Thasos); pentru Dacia: Castra Nova-Castranova (nume comun totuşi pentru un castru roman, doar că Castranova e amplasată chiar ope locul fostei Castra Nova. Aromânii arnăucheni denumesc Elbasan- Niucastru). Ad Mutriam (Cătunele Gorj) şi un Amutrum (bazinul râului Ordessos) rezonează cu oraşul Motru Gorj (sau cu satul Motru Sec, tot din Gorj). Abruttus ar fi chiar Abrud din Alba... Castrum Stenarum (Sighişoara Mureş) sau Caput Stenarum (Boiţa Sibiu) cu Stâna de Mureş din Alba ? În Vâlcea, sat Troian fie pentru Tropaeum Traiani/Adamclisi, fie pentru Ulpia Traiana Augusta Dacica/Sarmizegetusa... Cum, tot un sătuc ?

În Teleorman, pentru Vindelicia: Bragodurum-Bragadiru; pentru Galia: Gratianopolis prius Caluro (Grenoble)- Gratia <cu echivalent o Gratiana în Sciţia Minor, atestată, neidentificată. Probabil în zona deltei. Grătieşti există şi în Rp. Md.>; pentru Syria: Laodicea-Lada. În Giurgiu, pentru Vindelicia, Rhaetia, Norricum, Pannonia, Illyricum: Sabaria (Sarvar)-Săbăreni şi râu Sabar; pentru Asia Minor: Icŏnium/Konya/hittită Ikkuwaniya=Ikuna-Icoana; pentru Liburnia/Dalmaţia: Collentum- râul Colentina, Stulpi-Stâlpu; pentru Iliria/Epir: Byllis-Bila.

În Maramureş: pentru Liburnia/Dalmaţia: Iader sau Idassa/Jader-Iadăra; tribul Japodes- Iapa (poate şi Ieper/Ypres din Belgia, ca etnonim ?). Din Rp. Md.: pentru Dalmaţia: Indenea-India (?).

Din Moesia Superior avem: Cuppae-Cupa/Koupa din Meglenia, corespunzând în Giurgiu satul Cupele, dar şi râul Colapis/Kupa, afluent dreapta al Savei, Slovenia şi Croaţia.

Reghin pentru Legio III Italica (staţionată în Castra Regina/Regensburg din 165 e.n., având ca emblemă-cocostârc) şi numele proprii Reghina şi Răghină (le-am regăsit în judeţul Buzău). Geamăna din Alba şi Argeş, oronim vârf Geamăna 1332 m şi pârâu din Munţii Tarcău, Geamăna din raionul Anenii Noi, Rp. Md., Gemenea/Dzemina din comuna Stulpicani, judeţul Suceava, Gemenele din Brăila şi numele propriu Gemănar pentru Legiunea X Gemina (cantonată din 104 sau 114 e.n. la Vindobona/Vienna, emblemă-taur. Titulatura Gemina indică faptul că prin contopirea altor două legiuni precedente s-a constituit această legiune), poate şi numele propriu Geamănu, care ar putea proveni şi de la alte legiuni (Legio XIII Gemina Pia Fidelis, emblemă-leu, staţionată iniţial în Sarmisegetuza, capitala Daciei, apoi la Apulum, pe perioada ocupaţiei Daciei; Legio XIV, emblemă-capricorn. Se pare că Legio XIII şi Legio XIV au fost constituite pentru a lupta sub Drusus în Germania. Frecvenţa numelui Geamănu: Argeş-6, Bucureşti-49, Buzău-3, Călăraşi-2, Dolj-19, Gorj-18, Ilfov-5, Mehedinţi-4, Sibiu-5, Vâlcea-7). Macedonia din Timiş pentru Legio V Macedonia (staţionată la Troesmis în Moesia Inferioară, apoi la Potaissa şi după părăsirea Daciei la Oescus, Moesia Inferioară) şi numele proprii Macedon/Machidon (posibil şi ca etnonime).

Silistraru din Brăila, posibil Dărăşti-Ilfov, antroponimele Silistra(ru), Dârstaru/Dîrstaru, Dărăscu pentru Legio XI Claudia, cantonată din 104 e.n. la Durostorum/Silistra, cu emblema zeului Neptun (anterior fusese cantonată Legio I Italica cf. Victoriei Vaschide). Sântu din Mureş, Santa Mare din Botoşani sau localităţi cu numele Victoria (două în Botoşani) pentru Legio XXX Ulpia Victrix, staţionată din 122 e.n. la Castra Vetera/Xanten, în Germania Inferioară, având emblema zeului Jupiter/Iovis (şi alte legiuni purtau supranumele Victrix). Feliceni/Felsőbolodogfalva pentru Legio IV Flavia Felix, reformată ca IV Macedonia staţionată din 86 e.n. la Singidunum/Belgrad cu emblema-leu.

Adjud, Adjudu Vechi din Vrancea şi Adjudeni din Neamţ sunt poate conforme cu Legio I Adjutrix (cantonată din 86 e.n. la Brigetio în Pannonia, până în 444, cu emblema-capricorn), dar care ia parte şi la cucerirea Daciei (doar ca ipoteză).

Un total ghiveci, rosteşte verdictul categoric Doamna...

În concluzie, la întrebarea < Voi de când sunteţi aici ?>, ar trebui să răspundem: < Unii se trezesc devreme> şl la întrebarea < Voi ce daţi ?> ar trebui să răspundem: <Judecând din punctul de vedere al Domnului Dumnezeu, departe de noi gândul să vă  dăm moştenirea strămoşilor noştrii> 1 Regi 21:1-21:3 (adaptare). Nu vedeţi că daco-românii sunt ai lui <nem tudom> ?

Totuşi, când se încheie geneza unui popor ? Spre exemplu al poporului fr-algerian ?  Sau al poporului brit-polon ? Ori al poporului hispano-american ? Geneza poporului magy-român când s-a îmcheiat în Ardeal ?

Maghiarii vor o alianţă cu puternica China. Eu propun oentru noi o alianţă cu sărmana țară niponă (care a avut o problemă la Focşani -deh, zonă seismică-. Cum ? Nu se spune Focşani ? Dar cum ? Fukushima ?). Dacă avansam cu graniţa până la Tisa în primul enorm război urâcios de pe pământ şi mări am fi degustat vinuri de Tokaj (nu numai că oiconimul ne pare dacic, din cei care i s-au opus marelui Burebista şi au păstrat butucii de vie intacţi fără să ameţească vinul cu apă, dar dacă mutam capitala la Tokaj puteam face o alianţă strategică între capitala Daco-româniei, Tokaj şi capitala soarelui răsare, Tokio)... Nu vedeţi că tot noi suntem de vină că lucrurile meg prost în lume !?

Ar fi fost o singură problemă ! Tokaj se află aproape de Tisza (Tisa), dar pe malul ei drept. Deci trebuia să unim Tokaj cu Olaszliszka (adică dacii cu romanii din liszka) pe pământ daco-românesc. Ar fi fost vreo problemă ? Deloc, în Hajdú-Bihar ar fi haiduci ! Păi şi ce ? Noi nu haiducim prin UE ?

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet