Ceea ce nedumereşte cel mai mult este denumirea zonei: Paionia... Deasemenea este posibil ca denumirea de Axiopolis să fi fost relativ comună în antichitatea greacă (ceva de tip gen "intersecţie ori punct median nodal" ?). Am putut verifica facil în Samuel Butler- "The Atlas of Ancient and Classical Geography", Ed. Rhys, 1907 (Project Gutenberg). Dar acolo este indicată doar Axiopolis al cărui echivalent modern ar fi fost Rassova la acel an 1907 (latitudine: 44 13 N ; longitudine: 27 39 E), care este evident localitatea antică dobrogeană de pe Dunăre. Dar în Pæonia se afla râul Axius, modernul Vardar (indicativ: latitudine: 41 45 N; longitudine: 21 50 E), de la care numele localităţii greceşti ar putea în consecinţă deriva. Iar toponimul grecesc Karpi poate proveni dintr-un cuvânt pre-balcanic de sorginte pre-slavă pentru stâncă (rocă dură), păstrat pare-se şi în albaneză...

Chiar dacă localităţile ar fi relaţionate, probabil că relaţionarea ar fi cel mult indirectă. Altfel spus, elementul carpic ar fi fost complet dizolvat în masa tracilor strămutaţi din Scythia Minor (bessi, lai, ausdecensii, ori macedoneni: pæoni...), apoi relocaţi poate iniţial în Pæonia ori Tracia (!?), de unde apoi în nordul Greciei, păstrând locul de origine intermediar ca indicativ geografic (!?).

Un singur argument aş fi avut pentru relaţionare: pentru antroponimul Dogiama din Kastaneri/ mgro. Baroviţa ar exista un ipotetic corespondent toponimic în localitatea Doaga Vrancea (doar că acolo nu am regăsit existent antroponimul Carp). Să corespundă anticului sat chora Dagei, pomenit lângă Histria (Ist. Rom., I, Ed. Academiei, 1960, pag. 510 şi SCIV; II, 2, 1951, pag.137...) ? Pare a fi scitic, conform zeităţii Thagimasadas/gr. Poseidon, dar incert...

 Antroponimul e existent în Vrancea, dar nu în acea localitate (mai) măruntă. Pe de altă parte, toponimul megleno-român Ţârnareca este numit tot Karpi (o fi aceaşi localitate de fapt ? Probabil că da...). Atunci, numele din Karpi/meglenoromână Ţârnareca: Athanassios Zaras, Athanassios Betsis, Traianos Partoulas, Georgios şi Traianos Softsis sunt megleno-române la origine (dar grecomani). Şi acest lucru este uşor de verificat în Vasile Diamandi-Aminceanu - "Românii în peninsula Balcanică", Ed. Tiparul Universitar, Bucureşti, 1938 care pentru Ţârnareca (Cernareca) indică următoarele nume de martiri pentru cauza românească: Traian Palan, Moti Todi, Vani Papa Dimitrie. Vedem cel puţin că avem un grecoman şi un  martir megleno-român cu prenumele de Traian. Exista un sediu episcopal la Traianopulos/Trajanopolis... Iar Kastaneri este localitatea meglenoromână Baroviţa/Boroviţa.

Localitatea Griva (sau Kriva) avea în 1961 din 1280 de locuitori, 1180 de vorbitori de macedo-slavă şi 100 de greci pontici şi era situată la poalele muntelui Paiko. În Kilkis era născut şi luptătorul Evanghelia Traianou Tzoukou, precum şi politicienii Savvas Tsitouridis (ministru al muncii), George Floridis (deputat) ori Christos  Avramidis (militar şi politician) şi primarii: Costas Gavrilidis, Evanghelios Balaskas... La Echipa de Fotbal din Griva a jucat şi internaţionalul Dimitris Yantsis ( jucat cu Ethniki Elpidon în SuperLigă, apoi la Corfu, Iraklis, Levadiakos)... O apropiere de Virgil Ianţu ar fi poate hazardată ? Nu ştiu ce spun toate aceste nume anterior enumerate până la urmă...

Pe de altă parte, pentru anti-romanismul carpilor şi al descendenţilor acestora, prenumele de Traian îmi pare neobişnuit pentru cineva presupus  cu ascendenţă carpică cunoscută şi asumată. O singură persoană cu numele de Carp din România poartă acest prenume, dar în judeţul Buzău, localitatea Grebănu (să provină strămoşii săi din Scythia Minor ? Adică să fie dintr-un amestec carpic, bessi, lai, ausdecensi ? Incert totuşi.). Pe de altă parte, faptul că grecii numesc o localitate locuită de meglenoromâni Karpi îmi pare un argument (nefundamentat altfel însă) pentru faptul că grecii provin din Scythia Minor la origine şi au păstrat memoria devastărilor produse de atacurile carpice (!?).

Aceeaşi problemă o ridică şi interpretarea toponimului Carpi (italiană Chèrp) din provincia Modena, Emilia-Romagna. Altfel spus, deşi zona a fost un loc de aşezare al taifalilor (cărora li se puteau asocia şi resturi carpice) conform Col.- "Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea", Ed. Didactică şI Pedagogică R.A. 1995, pag. 299 (după 377), toponimul pare a prelua denumirea de la o fortificaţie lombardă (sau prelombardă) Castrum Carpi ridicată spune-se de regele Aistulf în 752. Deci toponimul ar veni tot dintr-un cuvânt pre-balcanic pentru stâncă... Doar o localitate adiacentă (cătun ?) a localităţii italiene Carpi poartă numele Fossoli (ceea ce este destul de neclar). Fossoli este un loc de tristă amintire (lagăr prizonieri de răboi,  de triere practicanţi ai ritului mozaic, lagăr pentru refugiaţi). În Gura Teghii, Buzău regăsim antroponimul Fasole (eu am interpretat antroponimul drept germanic: old high german fasel- engleză <1.seed; 2. fruit> sau old high german faselt- engleză <penis>), dar ca nume de loc cine ştie ce origine ar putea avea ? Apoi Fossoli e altceva faţă de Fasole, Fasel, Faselt... Pare mai degrabă corespondent al cuvântului românesc fosă (adică şanţ de scurgere/drenare a apei) ? Ca titular al titlului de Duce de Modena, deţinătorul titlului de prinţ de Carpi (de Italia) ar fi Prinţul Lorenz al Belgiei (arhiduce de Austria-Este).

În concuzie, relaţionările par a fi indirecte şi destul de neclare.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet