A avut loc cu mult fast. Evident, la Roma... Ludi Saeculares. Festivităţi magnifice, constând din reprezentări teatrale în întrg oraşul, în jocuri spectaculare şi Ludi Saeculares. În Colosseum, în urma preparativelor anteriorului Împărat Gordian III, care dorea să sărbătorească o victorie asupra perşilor, peste o mie de gladiatori s-au întrecut în confruntări pe viaţă şi pe moarte, împreună cu sute de animale exotice: hipopotami, leoparzi, lei, girafe şi un rinocer.

Au existat scrieri literare care au consemnat: Asinius Quadratus- "Istoria celor o mie de ani", scrisă special pentru eveniment.

O sărbătoare fastuoasă. Când ? Începând cu august 247, sub Împăratul Filip Arabu.

Filip junior a fost ridicat atunci la rangul de co-Augustus.

Eusebiu în "Istoria Ecleziastică" scrie că Filip Arabu ar fi fost primul Împărat Creştin. Şi alţi autori îl prezintă drept creştin: Orosius- "Historia Adversus Paganos", Ieronim- "Cronica".

Se pare că de la implantări ale lui Filip Arabu probabil în Pannonia există coincidenţe toponimice cu Siria: Răşinari din Sibiu pentru Legio III Parthica, cu emblema-taur, staţionată din 197 la Resaena/Ra’s-al-’Ayn (în akkadiană Rēšina- engleză <head/hill of the spring>)... deşi există o localitate cu rezonanţă asemănătoare, Rrëshen în Mirditë, Albania cu care legătura e neclară. Din localităţile antice în ruine din nordul Siriei: Brad/Kaprobarada, Fafertin, Kalota, Deir Seman/Telanissos (din Jebel Sem’an în Nord, la N-E de Aleppo), poate şi Qalb Loze (modificat poate ca Deir Loze), Bettir, Dana din Masivul de Calcar Central sau Kobani/Kobanî/Arappinar se regăsesc poate şi pe harta judeţului Sibiu: Bradu, Fofeldea, Dârlos, iar Calota e antroponim (nume purtat şi de un cătun de epiriaţi şi copăciari lângă Samarina; poate de la aramaicul kallot- engleză <avaricious, stingy>); în Argeş avem: Brăduleţ, Caloteşti, Valea Danului; ori în Rp. Md.: Teleneşti, Batîr, Danu, Cobani.

Observaţie eferitor la coincidenţe: Fofeldea care ţine de Nochrich ar proveni de la germanicul Hochfeld, Dârlos din germanicul Durlasch, Bradu e de fapt transliterarea românească a unui nume maghiar, căci satul este Girelsau în germană sau în săseşte Girezâ sau Gireza. Deci toponimele româneşti din ţinutul Mărginimii şi de la nord de Olt în Sibiu ar putea fi în general şi traduceri. Deşi, dacă în săseşte ar fi Girezâ, avem Jerada în Jebel Zawiyé în sud. Iar Cisnădie şi Cisnădioara (Kisdisznód) de la italienescul Cesena. Cine ar putea şti de fapt ? Sunt de la noi la ei sau de la ei la noi ?

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet