Plecând de la ipoteza (dedusă după reanalizarea totalităţii datelor oiconimice de pe ansamblul României) că vechii pruşi erau asociaţi germanicilor din confederaţia gepidică centraţi pe zonele Sirmium şi Singidunum, iar celor de pe râul Tisa le erau asociaţi cu precădere livonieni, estonieni sudici "Vŏro", posibil letoni şi lituanieni şi mai puţin vechi pruşi, am încercat identificarea pe teritoriul României a unor oiconime relevante (asociate cu confederaţia gepidică, dar oiconime deduse pe linie livoniană preponderent).

Explicaţii suplimentare: livoniana este o limbă din grupul finic vorbită pe teritoriul Letoniei, limbă astăzi în pragul extincției. În secolul al 19-lea avea două grupuri dialectale (estic: Salaca în Salaca, Limbaži, Lielupe, Nabe, Vainižiu; extincţie la moartea ultimului vorbitor în 1868) şi (vestic: în Courland/Kurzeme: în localităţile redate cu denumirile livoniană şi -letonă-: Paţikmō -Ovisi-; Lūž –Lūžnia-; Pizā –Mikettuornis-; Ūžkilā –Jaunciems-; Sīkrōg –Sikrags-; Irē-Irai –Mazirbe- ; Kuoštrōg -Kosrags-; Pitrōg –Pitrags-; Sänag –Saunags-; Vaid ori Cast ? -Vaidéje-; Kūolka –Kolka-; Mustānum -Melsils-), astăzi supravieţuind doar dialectul vestic, resuscitat de etnicii livonieni.

Estonieni se găsesc în Saarema sau în alte insule (Vŏro). Să enumerăm şi formele dialectale ale limbilor sud-estoniană (Kraasna, Leivu, Lutsi, Mulgi, Seto, Tartu, Vŏro), votic (estic, vestic, Krevinian), ludic (central, Kud'ärv), veps (nordic/Onega, central, sudic)...

Evident, toate aceste asocieri sunt pur speculative şi trebuie susţinute de analize şi studii particulare aprofundate –în detalii oiconimice şi antroponimice, aşa după cum propun, spre final-. R.G. Latham în "The Ethnology of Europe", London, M.DCCC.LII. oferă referinţe amănunţite despre toate aceste populaţii, dar şi despre români în pag. 182-184, iar în lucrarea Bogucky, Crabtree- "Ancient Europe 8.000 B.C.-A.D. 1.000, Encyclopedia of the Barbarian World, Vol. II", Ed. Thomson-Gale, New York, 2005 există referiri la cultura Wielbark din Polonia (asociată culturii goto-gepidice) şi la cultura Cherniakhov  (care este asociată aşezărilor gotice ulterioare), precum şi o notă referitoare la remarca arheologului german Eduard Šturms, care opina în anii 1950 despre o reîntoarcere a unei părţi a goţilor-gepizilor de la Marea Neagră spre Marea Baltică (sesizat de mine în toponimia insulei Åland –dar discutabil desigur-) pag. 390 în lucrarea menţionată.

Am plecat de la existenţa în unele judeţe a oiconimului relevant Tisa sau variante apropiate (asociat probabil cu o populaţie antică, aceea a tyssagetae, menţionată de Herodot în N-E Sciţiei, "separată de Budini printr-un deşert care necesita şapte zile pentru a fi străbătut"-, care erau situaţi între massageţi şi sarmaţi – probabil mai apropiaţi cultural şi lingvistic de sarmaţi şi de la care a derivat ulterior poate numele râului Tisa –pe cursul acestui râu ei erau probabil aşezaţi în epoca gepidă, aduşi fie de huni, fie de avari din spaţiul actualului Turkmenistan ?-. Afirmaţia este susţinută şi de multitudinea de denumiri Buda din România, asociate probabil cu populaţia antică a Budinilor, presupus bulgarizaţi -onoguri- ?). Iată ce alte oiconime am reţinut:

 Spaţiul intra-carpatic:

Hunedoara: Tisa, Sereca, Goteşti, Gothatea, Groş(uri), Ilia, Homorod, Livada, Livadia, Livezi, Ludeştii de Jos/Sus, Negoiu, Poieniţa Voinii ?

Din dialectul Salaca ? Ribiţa ?

Arad: Tisa (Tisa Nouă), Hodiş, Livada, Musteşti (Mustānum ?), Zimbru

Maramureş: Tisa

Mureş: Tisieu, Livezeni, Lujeriu (Lūž ?), Vaideiu (letonă Vaidéje ?),

Timiş: Teş, Groşi, Coşteiu, Gruni, Homojdia, Ierşnic, Jena, Pişchia

Spaţiul extra-carpatic:

Prahova: Tisa, Bertea (tribul vechi pruss Barthi ?),  Livadea conform livoniană Livŏd- ro. "livonieni", Loloiasca, Negoieşti, Pietriceaua/ Pietricica, Pisculeşti, Piţigoi, Schiuleşti (Ūžkilā ?), Sicrita, Ştubeiu, Teişani, Zâmbroaia…

Potigrafu, Homorâciu, Gura Crivăţului goto-gepidice sau/şi vechi prusse ?

Buzău: Tisău, Cârlomăneşti, Finţeşti, Goideşti, Gonţeşti, Gresia, Groşani, Livada, Livada Mică, Muscel, Muşcel, Muşceluşa, Nemertea, Pestriţu, Proşca, Punga, Rubla, Ruginoasa, Şindrila, Ştiubei, Tronari, Valea Verzei, Valea lui Lalu,  Vineţişu ?

Vâlcea: Tisa, Barza, Balota, Bănţeşti, Butanu, Burdăleşti, Dămţeni, Fireşti, Fişcălia, Frânceşti, Fumureni, Găineşti, Gănţulei, Groşi, Herăşti, Livadia, Lădeşti, Livezi, Mierea, Perişani, Romaneşti (oraşul sacru Romene din centrul Lituaniei ?), Ştirbeşti (?)…

Dâmboviţa: Ştubeie Tisa, Crivăţu, Livezile conform samogetian Livŏz- ro. "livonieni", Ludeşti, Mesteacăn conform estoniană meeste- ro. "om, bărbat", Piatra, Ragu (Riga este fondată la 1201 de colonişti germani şi episcopul acestora la gurile râului Daugava), Săbieşti, Schela, Şuviţa, Teiş, Teleşti, Valea Lungă-Cricov, Voineşti.

Bacău: Tisa,  Tisa-Silvestri, Gutinaş, Livezi, Ludaşi, Luizi Călugăra (conform Lüüdi Karelian), Letea Veche…

Vaslui: Teişoru, Bărtăluş, Berezeni (conform Berezino ?), Bleşca, Bolaţi, Broşcoşeşti, Bumbăta, Buscata, Cănţălăreşti, Cepeşti, Criveşti, Doagele, Draxeni, Drăxeni, Guşiţei, Manţu, Oţeleni, Parpaniţa, Polocin, Pungeşti, Şopârleni, Racoviţa, Râşniţa, Ştiobărăni, Trohan, Tupilaţi, Ţuţcani, Unţeşti, Viltoteşti, Vinderei, Vineţeşti, Voineşti, Vovrieşti.

Vrancea: "Tişiţa", Colacu, Costişa, Covrag, Greşu, Ireşti, Livada, Livezile, Lojniţa, Mesteacănu, Pietroasa, Sihlea, Şindrilari.

Mehedinţi:  Gutu, Livezi, Livezile, Ludu, Negoieşti, Noapteşa, Stigniţa, Sviniţa, Şiroca...

Caraş-Severin: Liubcova, Mesteacăn, Prisăcina, Prisian (vechii prusi ?), Var (Vŏro ?)...

Neamţ: Gâdinţi, Goşmani, Grinţieş, Groşi, Holm, Ingăreşti (ingrians=izhorians se definesc drept "inkeroiset" ? sau localitatea Ingolstadt pe Dunăre, puţin la N-E de München, Germania), Linseşti, Luţca, Mesteacăn, Neagra/Negreşti (râul Neckar din Germania ?), Şovoaia,

Toate acestea sunt evident presupuse. Ce ar trebui căutat în materialul adiacent de care am putea dispune eventual ? Toponime (indragine ori extragine relevante cu sens în limba livoniană; unele le-am regăsit în munţii Perşani în dreptul localităţii Ocland, căruia îi corespunde Oclanda, Republica Moldova), antroponime relevante (atribute gen bun, curajos, puternic... care să aibă sens în limba livoniană sau etnonime ori exonime). Atrag atenţia Ştubeie-Tisa Db. şi Ştubeiu Ph. (de sorginte gepidico-avară ?), precum şi Ştiobărăni Vs. Nume compus poate conform cuvintelor daneză/suedeză styre (herske)/styr (härska, regera)- engleză "rule, guvern" şi  daneză/suedeză borger/borgare (med-borgare)- engleză "citizen, subject" ori poate a unui cuvânt avar de sorginte turcică corespunzând cuvântului ro. "bei" ?) ? Să fii fost poate o localitate cu rol de mediere juridică/litigioasă, sediul unor autorităţi centrale (O "psedudo-capitală"...) ? De reţinut şi Herţa, conform herske/härska... Dicutabil, desigur...

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, preluate într-o lucrare literară