logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


O aşezare concentrică de sorginte post-avară? PDF Imprimare Email 507 Afişări
Scris de Sighet Online   
Joi, 23 Iulie 2020 14:26

Compilat de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, redate într-o lucrare cu caracter literar

Târgu Lăpuş  (Lăpuşul Unguresc/mg. Magyarlápos/gm. Laposh e atestat documentar din 1291: “Laps”; există un cuvânt în erzya lapuža- engleză <flat>, dar şi estonianul laps<e>-engleză <child>. În graiul locului sensul ar fi “brusture” ? În valašština  lapoš- ch. "tlachal, kecal") are în componenţă următoarele sate: Boiereni, Borcut, Cătun, Cufoaia, Dămăcuşeni/mg. Domokos, Dobricu Lăpuşului, Dumbrava, Fântânele, Groape, Inău, Răzoare, Rogoz, Rohia, Stoiceni.

Dispunerea radială a satelor în jurul centrului pare a indica o “concentrare” organizată iniţial cu scop militar, ceea ce ar indica o aşezare provenită din soldaţi şi colonişti avari sau post-avari/pre-maghiari (nu neapărat constituită iniţial pe amplasamentul actual).

Depresiunea Lăpuş a suferit un atac al tătarilor în 1657, iar reg. Zlín în 1663 (conform F. Bartoš lucrarea "Moravské Valašsko, kraj i lid", pag. 347).

Dar independent de aceste atacuri ale tătarilor (evident, atestările localităţilor sunt extrem de vechi) şi comparând oiconimele de pe ruta: Jugenbach-Rosenau-Svetiá/gm.Zwettl-Rohy/gm.Horn-Eggenburg-Stoizendorf-Hoseldorf-Grabern?-Grunde-(bifurcare) Roggendorf şi/sau Immendorf ?-Stronsdorf-Stožec/ gm. Staalz-Pušdorf/gm. Poysdorf-Cáhnov-...se traversează râurile Dyje şi Morava...-Brocké+Kúty ?-Búr.So.Jur ?-Šastin-Stráže-Petrova Ves-Holic-Popudiny-Radošovce-Cropov ? (nu chiar adiacent drumului)-Lopašov-Častkov... constatăm că cel puţin Rosenau-Răzoare, Rohy/gm. Horn-Rohia, Stoizendorf-Stoiceni, Grabern sau Chropov-Groape ?, Immendorf-Inău ?, Brocké+Kúty-Borcut ?, Búr.So.Jur-Boiereni ?, ..., Lopašov=Târgu Lăpuş/mg. Magyarlápos/gm. Laposh şi Lopativ Secureni Cernăuţi... ar putea fi apropiate fonetic (dar par mai apropiat fonetic decât Leposavič din Kosovo).

Dispunerea pe firul drumului (dar în zonă montană) indică de asemenea un tip de control şi observaţie de tip “militar”. Iar undeva mai la nord (cca. 25 km) de Rohy/gm. Horn există şi un Chodouny... poate Cătun (să fi fost coloane secundare ale atacatorilor) ? La cca. 4 km nord de Tura (lângă Myjava) e notat un vârf Dobry 602 m (Dobricu Lăpuşului ?). Pentru oiconimul Fântânele legătura ar putea fi cu denumirile unor mănăstiri cisterciene (spre exemplu: în Žd’ár nad Sázavou exista mănăstirea cisterciană “Fons Virginis Mariae Beatae” şi prin extensie presupun că un asemenea aşezământ monahal putea genera denumirea de Fântânele)... Iar pentru oiconimul Rogoz (corespondente: Rogoz Alba şi Rogojeni Galaţi), fie Roggendorf, fie Bad Ragaz canton Sankt Gallen Elveţia (mai probabil ?). Evident, asocierile sunt bazate exclusiv pe asemănarea de nume (principiul Gleichklang; acela al similarităţii fonetice). Iar dacă am continua: Jugenbach sau Eggenburg-Iugani Iaşi; Roggendorf-Ruginoasa Iaşi; Svetiá/gm.Zwettl-Şiviţa Galaţi; Lopašov-Lapoş Bacău şi Lăpuşnic Timiş/Hunedoara; Stráže-Straja Bacău; Kúty-Cut Alba/Neamţ; pe Dyje/Dyj la cca. 7 km V/N-V de Brěclav Jihomoravský Cehia există Pulgary-Plugari Iași (?)... poate şi altele...

Denumirea lanţului muntos (Munţii Lăpuşului, vârf Văratec 1348 m) şi a unei ape curgătoare (Lăpuş) ar indica că grosul locuitorilor pre-maghiari au descins în Ţara Lăpuşului, ceilalţi fiind risipiţi sau roind în Niederösterreich-actualmente Austria. Dacă am avea informaţii istorice pertinente, am putea deduce cum de există aceste similarităţi.

Informaţiile sunt luate de pe o hartă a Moraviei din 1929, “Místopisná mapa MORAVY a SLEZSKA” în josul căreia regăsim două nume (Dr. Frant Machát şi probabil tipograful V. Neubert)...


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact