logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Senatorul de Maramureş s-a întîlnit cu reprezentanţii românilor din dreapta Tisei PDF Imprimare Email 4657 Afişări
Scris de Florentin Nasui   
Luni, 19 Ianuarie 2009 20:52

Sighetul Marmaţiei  este scăldat la nord de Tisa, rîul de frontieră care desparte străvechiul oraş de localităţile Biserica Albă (99 procente populaţie română) şi Slatina(60 procente români) din Ucraina. Din 1946 gardurile de sîrmă ghimpată de pe cele două maluri  au separat părinţi de copii, fraţii de fraţi. Cei din Ucraina se uitau lung la Sighetul care se vedea ca-n palmă, iar maramureşenii zăreau dincolo de Tisa coamele dealului sau vîrful rarelor biserici. După căderea Imperiului roşu, fraţii de pe cele două maluri au început să reia sau să înteţească  legăturile  culturale. În 1990, în Maramureş  funcţiona un singur punct de trecere a frontierei  în Ucraina, la Cîmpulung la Tisa, deschis din 1986,  de 3 ori pe săptămînă, pe unde puteau trece doar rudeniile care aveau „chemare” .

Singurul PTF rutier  apropiat era cel de la Halmeu , judeţul Satu Mare, pe unde , au trecut primele delegaţii  ale prieteniei . Interesant, primii au fost cei din Slatina, care au venit imediat după telerevoluţia română  cu ajutoare la Sighet. Unul dintre primii deschizători de drumuri spre comunităţile româneşti din dreapta Tisei a fost şi Gheorghe Mihai Bârlea,  actualul senator de Maramureş, care, împreună cu Echim Vancea, Spiridon Pralea, Gheorghe Pârja şi Ansamblul „Mara” au făcut un turneu prin satele româneşti din Transcarpatia.

Primii ziarişti maramureşeni care au scris despre ei   au fost de la „Graiul Maramureşului”, care din 1990 au consolidat o legătură durabilă cu românii din dreapta Tisei, la care  eu am fost  pentru prima dată în 1962, pe podul de cale ferată îngustă Cămara Sighet-Biserica Albă.

Din 1994, zona a fost descoperită şi de Adrian Marchiş, de la Radio România, care de atunci poate fi numit fiu adoptiv al României Mici. El, împreună cu directorul Muzeului Judeţean din Satu Mare, Viorel Ciubotă şi actualul prorector al Universităţii Ujgorod, Vasile Marina,  au descoperit prin 1997 pe românii volohi , care trăiau la poalele Carpaţilor Păduroşi din vestul, nord-vestul  Transcarpatiei , despre care se ştia că-s pierduţi de secole. În acelaşi an , Adrian Marchiş şi Gheorghe Pârja au fost acasă la românii volohi  din satele Mircea şi Poroşcovo, de unde  Marchiş a transmis primele reportaje şi interviuri pentru noua emisiune „Ora românilor de pretutindeni, iar Gheorghe Pârja a publicat în ziar un editorial şi un reportaj intitulate „În căutarea românilor pierduţi”.

Pentru că în campania electorală Gheorghe Mihai Bârlea a promis că va privi de la Bucureşti pînă dincolo de Tisa, proaspătul senator a pus la cale o întîlnire de suflet la Slatina, unde au fost invitaţi primarii, directorii de şcoli, mediul de afaceri din localităţile româneşti din Transcarpatia, unde  dl Bârlea este cetăţean de onoare la Apşa de Jos şi Slatina., domnia sa păstrînd legăturile cu fraţii de peste apă , fie că a fost director de bibliotecă, inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Cultură Maramureş, prefect al judeţului sau cadru universitar.

Pentru a rememora vremurile de început, dl senator l-a invitat de la Ujgorod  şi pe prof. univ.dr. Vasile Marina, prorector la Universitatea de Stat Ujgorod, al doilea  preşedinte al Asociaţiei culturale „George Coşbuc” a românilor din Transcarpatia înfiinţată în 1989 .

La sfîrşitul săptămînii trecute, după ce am traversat podul istoric Sighetu Marmaţiei- Slatina fără nici o problemă, traficul pietonal şi auto  fiind aproape insesizabil, i-am îmbrăţişat pe vechii  şi mai noii prieteni care ne-au aşteptat fie la frontieră, fie la primărie.

Alături de prorector şi de primul preşedinte  al Filiale „George Coşbuc” din Slatina, Vasile Ona Jotu,  au fost primarul Slatinei, Gheorghe Uhali, primarii din Biserica Albă, Gheorghe Berinde, Apşa de Jos, Ion Negrea, Apşa de Mijloc, Nuţu Şiman, Strîmtura, Vasile Buga, preşedintele Asociaţiei „Coşbuc”, Gheorghe Opriş, preşedintele Uniunii regionale „Dacia” din Transcarpatia Ion. M. Botoş, preşedintele noii organizaţii obşteşti „Speranţa”, Mihai Tocari, directorul Şcolii din Biserica Albă, Mihai Clementev,  fraţii Ioan şi Gheorghe Ţiplea,  verişorul poetului şi ziaristului Ion Zubaşcu, Gheorghe Zubaşcu, născut în Transcarpatia , redactorul şef al publicaţiei româneşti Maramureşenii”, Ion Huzău şi mulţi alţii. Din stînga Tisei  a mai fost prezent şi preşedintele patronatului IMM-MM, Atilla Ardelean, care avea o întîlnire cu „Speranţa”.

Discuţiile s-au purtat în sala de şedinţe a primăriei.

Senatorul Gheorghe Mihai Bârlea: „Rememorez anul 1990, cînd delegaţia din Slatina condusă de cei doi  Vasile a venit la Sighet, cu ajutoare. Spiritul de frăţietate s-a manifestat atunci în mod excepţional . După aceea am trecut şi noi Tisa şi încet  încet  s-au  legat   între noi relaţii extraordinare. Am venit aici împreună cu Adrian Marchiş şi Florentin Năsui, doi dintre martori şi purtătorii  de ideal şi de mesaj de neînlocuit ,  fără de care  cronica acestor 19 ani  nu s-ar fi putut scrie. Greu de descris periplul nostru cu Ansamblul Mara, cînd am cîntat  şi dansat împreună prin toate localităţile româneşti. Mă bucur că de-a lungul anilor, atît cît competenţele mi-au îngăduit, am pus o cărămidă  alături de ceilalţi la consolidarea unor relaţii solide , nu doar între noi, între români,  ci între România şi Ucraina, între Maramureş şi Zakarpatia. Cu vecinii trebuie în mod inevitabil să ai relaţii bune , indiferent din ce punct de vedere am privi lucrurile . De cînd ne ştim, unii dintre noi am încărunţit, dar n-au îmbătrînit  deloc sentimentele noastre de preţuire reciprocă . Îi spuneam atunci lui Gheorghe Pârja, care ne însoţea, că merită să refuzi o excursie la Paris decît să pierzi  o vizită la Slatina şi în satele româneştii din dreapta Tisei. Simţeam atunci o nevoie teribilă de a ne redescoperi , reidentifica în  spaţiul limbii române şi a cugetului românesc. Îmi aduc aminte de serile minunate petrecute cu Vasile Marina,la el acasă, în Strîmtura (Glubotipotok) . În 2000 am fost aici cu actualul ministru de Externe, Cristian Diaconescu,  căruia i-am amintit de vizita noastră aici refăcînd o nouă invitaţie cu care domnia sa a fost de acord. Trebuie să vedem ce se întîmplă cu înfiinţarea biroului consular la Slatina sau Ujgorod. Eu sunt disponibil pentru orice problemă care vă priveşte , cu respectul de rigoare pe care-l am pentru instituţiile  statului Ucrainean.  Intenţia mea este să intru în Comisia de prietenie România-Ucraina din Senat, pentru a intensifica relaţiile economice şi a consolida buna vecinătate”.

Mihai Tocari: „Transcarpatia se învecinează cu 4 ţări ale UE şi ne interesează cum fiecare ţară îşi ajută etnicii din regiunea noastră. Pînă una alta,  suntem nemulţumiţi de greutatea cu care obţinem vizele pentru România , care sunt şi costisitoare pe deasupra”.

Ion Huzău:Am primit în sfîrşit un sediu pentru redacţie, dar  autorităţile locale m-au avertizat că nu mai au bani pentru subvenţionarea noastră. Va trebui să apelăm la fonduri guvernamentale ucrainene  sau să apelăm la sprijinul României. Ziarul nostru trăieşte de azi pe mîine. Am impresia că ziarul nostru nu este tolerat chiar de cei 3 membri fondatori: Departamentul de Presă de la Ujgorod,  Administraţia Raională Teaciv şi Administraţia Raională Rahiv. Finanţările ajung cu întîrziere, plăţile se fac la fel, motiv pentru care, penalităţile imputate nouă  au ajuns la 40 de mii de griveni”.

Ion M. Botoş: „Ne bucurăm că avem prieteni din judeţele Maramureş şi Satu Mare. Dorim să dezvoltăm nu numai relaţiile culturale dar şi cele economice.” Între regiunea noastră vecină cu cele două judeţe.”

Vasile Marina:” Nu ne-am văzut de 10 ani şi mă bucur mult de reîntîlnirea cu voi. Eu aici nu am nici o funcţie, nici un  titlu sunt simplu, prietenul vostru . Vreau să realizăm tot ce ne stă, în putinţă măcar ceea ce depinde de noi.  Avem 5 burse de stat în  limba română  la universitatea noastră cu 13 mii de studenţi, dar nu se prea înghesuie tinerii din Transcarpatia.  Avem cărţi primite din România, dar nu le răsfoieşte nimeni pentru că acestea nu sunt cele care să-i intereseze pe elevii sau studenţii români din Transcarpatia”.

Din lipsă de spaţiu am redat doar fragmente din alocuţiuni. Întîlnirea s-a finalizat cu o cină la cel mai nou şi modern hotel restaurant din Slatina, amplasat la marginea pădurii.

Florentin NĂSUI

 

Foto: Florentin Nasui


Share
Ultima actualizare Luni, 19 Ianuarie 2009 20:59
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact