 Cu o populaţie de 3.088 de locuitori şi cu 1.300 de case, Rozavlea de pe Valea Izei putea fi orăşel rural exact la fel cum au „ieşit” oraşe Dragomireştiul sau Săliştea de Sus. N-au avut susţinere şi e mai bine aşa.
Ca economie, site-ul primăriei se laudă că „viaţa economică a localităţii este animată de aproximativ 70 de întreprinzători particulari, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul comerţului, agricultură-zootehnie, panificaţie, industrializarea lemnului, turism sau servicii”. Din aproximativ 1.300 de persoane care ar fi populaţia activă, 700 sunt plecate prin Europa, la muncă. „Sunt şi patru duşi dintr-o casă... sunt case închise; majoritatea-s duşi în Franţa, Anglia, Italia, Spania”, spune Grigore Sasău, consilierul primarului comunei.
Bărbaţii lucrează, în general, în construcţii; femeile la menaj, cu particularitatea, faţă de alţii, că rozăvlenii din Spania sunt... la pădure, adică fac ceea ce ştiu mai bine. Nu există navetişti din Rozavlea nici spre Sighetu Marmaţiei şi nici spre Borşa-Vişeu; nu au la ce locuri de muncă să meargă... Local, sunt două, trei firme mai răsărite, cu 6-10 angajaţi. Deci nu e niciun mare angajator local. La stat, lucrează aproximativ 100 de localnici, cu primărie, şcoli etc. Restul fac agricultură de subzistenţă. Cei din Italia se cam întorc, în lipsa locurilor de muncă. Mai există aici şi vreo zece pensiuni.
Uşoară revigorare în dezvoltare
Investiţiile în Rozavlea au avut vârfuri, coborâri, dar cea mai pregnantă a fost stagnarea pe durata anilor în care conturile primăriei au fost blocate şi a existat interdicţie pentru accesarea de fonduri europene, în urma scandalului cu SAPARD pentru reţeaua de apă neconformă. Apoi, cu executanţii canalizării, alt blocaj. Acum lucrurile au început să mai mişte.
Dintre investiţiile mai noi, merită amintită deschiderea unui drum de pe Valea Izei către cea a Vişeului, între Rozavlea şi Leordina, din care un kilometru de drum e asfaltat. S-a mai lucrat la un drum agricol ce deserveşte 50-60 de familii, ce a devenit drum auto, din cărare. Totodată, mai merită amintită pădurea Rozavlei de la Botiza, mult discutată şi controversată: ba că se punea garanţie la datorii, ba că se vindea, ba că se dădea bisericii. Pădurea există, chiar dacă a fost abuzată, peste ani, de botizeni. Sunt 921 hectare pădure, din care nu s-a vândut nimic, dar s-a marcat lemn pentru populaţie, pentru la iarnă.
Conflictele la nivel administrativ şi politic din Rozavlea sunt departe de a se fi încheiat. Primari - foşti primari - consilieri - viceprimari se dau în judecată, îşi fac plângeri, se războiesc. În tot acest timp, comune vecine, gen Strâmtura, fac investiţii cu fonduri europene şi guvernamentale pe orice prind.
|
