logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc) PDF Imprimare Email 1165 Afişări
Scris de Teofil Ivanciuc   
Miercuri, 12 August 2015 12:33

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă...

De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt?

Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa. Reşedinţa Voievodatului de Jos era Ia Sarasău şi avea ca titular pe Solovăstru, pomenit la 1345... Centrul Voievodatului de Sus era Cuhea, unde rezida Voievodul Ştefan, amintit în 1326” („Istoria Maramureşului”, 1940, pag. 36-37).

În realitate, nu există nici o dovadă referitoare la existenţa a două voievodate împărţind Ţara Maramureşului (o ficţiune, fără suport documentar ori corespondent prin alte părţi).

Înainte de a aborda problema lui Solovăstru-Silvestru, observăm că şi celălalt voievod despre care vorbeşte Filipaşcu, „Ştefan de Cuhea”, este identificat greşit. Magistrul Ştefan din anul 1326 nu a fost niciodată voievod al Maramureşului, ci comite al ţinutului respectiv, el fiind însă fiu al fostului voievod al Transilvaniei, Nicolae Pok! Pentru edificare, iată textul original: „magister Stephanus, filius Nicolai quondam vaivode comes de Maramorisio” (v. Zimmermann-Werner, „Urkundenbuch”, vol. I, 1892, pag. 407).

Cât despre legătura acestuia cu Cuhea, trebuie ştiut că numele aşezării nu este menţionat în nici un act din 1326, satul fiind pomenit într-un context total diferit abia în anul 1353 (v. Ioan Mihalyi de Apşa – „Diplome maramureşene”, 1900, pag. 30). Aşadar, Filipaşcu l-a confundat pe maghiarul Ştefan Pok din 1326, cu românul Ştefan, fiul lui Iuga şi voievod al Maramureşului undeva între anii 1351-1360 şi care ar putut fi ori din Cuhea, ori din Săliştea de Sus.

 

Silvestru, adică Codrea

 

Voievodul „Solovăstru” de Sarasău, apare într-un document din anul 1345 cu numele de „Erdeu Woyvode” sau „Erdew” (Mihalyi, pag. 20), el fiind din nou amintit la 1429 ca „Erdeo Vajvodae” (ibidem, pag. 277).

Care este etimologia acestui antroponim? „Erdeu” provine din maghiarul „erdő” care înseamnă „pădure”, „codru”. De aici se trage şi termenul „Erdély” (Ardeal), corespondentul românesc al acestui nume fiind „Codrea”, de la „codru”, nume purtat până azi de către urmaşii voievodului de Sarasău, răspândiţi în satele Berbeşti, Sarasău, Iapa, Săpânţa, Giuleşti etc. La fel îi găsim, prin alte sate, pe urmaşii celorlalţi voievozi, din familiile Iuga, Oprea, Sas sau Dragoş.

În schimb, nicăieri, nici urmă de Solovăstru... Motivaţia constă în faptul că, „traducând” numele „Erdeu” într-o manieră aparte, Filipaşcu l-a botezat pe acesta atât sub forma autohtonă arhaizată de „Solovăstru”, cât şi sub cea latinizată forţat, de „Silvestru” (în „Le Maramureş”, 1944, pag. 10, sau în „Voievodatul Maramureşului”, 1945, pag. 12).

În acest context, în anii 1930, pe vremea când Alexandru Filipaşcu era primar al Sighetului, a fost deschisă o nouă stradă între zona Bujurgău (azi cartierul Cuza Vodă) şi parcul Grădina Morii de pe malul Izei. La propunerea istoricului, numele atribuit acesteia a fost „Silvestru Vodă”. Apoi, în comunism, strada a fost rebotezată „Pionierilor”, ca astăzi s-ajungă să se numească „Eroilor”.

Astfel, în limbajul curent sighetean a intrat până azi numele unui voievod care nu a existat niciodată, „Silvestru Vodă” şi care s-a numit, de fapt, Codrea Vodă...

 

Pentru conformitate, lista voievozilor maramureşeni cunoscuţi şi acceptaţi azi, este următoarea: Codrea (cca 1320-1330), Bogdan (înainte de 1343), Oprea, fiul lui Codrea (1345), Ioan, fiul lui Iuga (1349-1355), Ştefan, fiul lui Iuga (1351-1360), Drag, fiul lui Sas (1387?-1400?) şi Balc, fiul lui Sas (1365-1402) (Radu Popa – „Ţara Maramureşului”, 1970, pag. 201, cu modificările noastre).

Iar pe tabelul prezumtivilor voievozi, inexistenţi, exercitându-şi funcţia prin alte părţi sau documentaţi insuficient, se înşiruie Nicolae Pok (1303), Ştefan Pok (1326), Crăciun de Bilca (1343), Dragoş de Bedeu (cca 1345), Stanislau de Laz (1363) şi Dumitru, fiul lui Balc (1404).

 

AUTOR ©Teofil Ivanciuc, august 2015

FOTO Presupuşi voievozi maramureşeni călări, purtând coroane pe cap şi spade scoase din teacă. Fragment din ancadramentul uşii de intrare a Casei Buftea de Cuhea (datat 1799), aflată azi la Muzeul Satului din Sighet.

SURSA: Teofil Ivanciuc Blog


Share
Ultima actualizare Miercuri, 12 August 2015 12:46
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact