|
Judeţul Maramureş se numără printre cele mai sărace din ţară, potrivit valorii Produsului Intern Brut (PIB) calculat pe cap de locuitor. Conform cifrelor, Maramureşul se află doar pe locul 31 în clasamentul la nivel naţional în funcţie de acest parametru. Trist este faptul că, prin valoarea de 17.127,5 lei, judeţul nostru ocupă ultima poziţie în clasamentul regional în funcţie de PIB-ul/cap de locuitor, conform ultimelor cifre furnizate de statisticieni, lucru recunoscut şi de specialişti.
Ultimele calcule realizate de Institutul Naţional de Statistică au indicat PIB-ul României ca fiind în cuantum de 557.348,2 milioane lei, PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest de 61.060,3 milioane lei, respectiv al judeţului de 8.720,7 milioane lei. Cu acest indicator, Maramureşul reprezintă 1,56% din PIB-ul naţional şi 14,28% din PIB-ul regional. De altfel, regiunea NV ocupă locul patru la nivel naţional, după Bucureşti-Ilfov, Sud şi Centru şi devansând Sud-Est, Nord-Est, Vest şi Sud-Vest. Ca valoare a PIB-ului, Maramureşul se află pe locul trei în regiune, după Cluj şi Bihor, reprezentând 14,3% din PIB-ul regional. PIB –ul este un agregat macroeconomic, care exprimă în sinteză, puterea economică a unui judeţ, regiune sau ţară.
La coada clasamentului naţional
În ciuda acestui fapt, la capitolul PIB/cap de locuitor, situaţia stă cu totul altfel. Maramureşul se află pe ultimul loc la nivel regional şi la coada clasamentului naţional. PIB-ul pe cap de locuitor la nivelul ţării este de 26.099,9 lei, la nivel regional de 22.523 lei, în vreme ce în Maramureş este de 17.127,5 lei. Astfel, regiunea NV se află pe locul patru în clasamentul regional după Bucureşti-Ilfov, Vest, Centru şi peste Sud, Sud-est, Sud-Vest şi Nord-Est. Cu acest scor, Maramureş ocupă ultimul loc la nivelul regiunii de dezvoltare şi numai locul 31 în topul judeţelor dintr-un total de 41. Clujul este fruntaş la nivel de regiune şi prinde bronzul naţional după Ilfov şi Timiş, cu o populaţie de 689.517 calculată înainte de recensământ şi un PIB pe cap de locuitor de 32.737,3 lei, echivalentul a 7.721,1 euro. Bihorul ocupă locul al doilea în cadrul regiunii şi locul 12 la nivel naţional, cu 592.242 locuitori şi un PIB pe cap de locuitor de 21.613,1 lei, echivalentul a 5.097,4 lei. Urmează Sălaj, care se clasează pe locul al treilea la nivel de regiune şi 25 la nivel naţional, cu 240.220 locuitori şi un PIB pe cap de locuitor de 18.997,2 lei sau 4.480,5 euro. Judeţul Bistriţa-Năsăud ocupă locul al patrulea pe regiune şi locul 27 la nivel naţional, cu 316.834 locuitori şi 18.742 lei PIB pe cap de locuitor, echivalentul a 4.420,3 euro. Al cincilea loc regional e ocupat de Satu Mare, judeţ aflat pe locul 29 la nivel naţional, cu o populaţie de 363.040 şi cu un PIB pe cap de locuitor de 17.807,7 lei sau 4.199 euro. În fine, ultimul pe regiune şi pe locul 31 la nivel naţional e judeţul Maramureş, cu o populaţie calculată la începutul anului 2011, de 509.163 locuitori şi un PIB pe cap de locuitor în valoare de 17.127 lei, respectiv 4.039 euro.
Producţia inexistentă „îngroapă” Maramureşul
Potrivit economiştilor, informaţiile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică arată că în Maramureş nu există firme, deci, nu există producţie şi nu există un profit pentru judeţ. „Datele celor de la Statistică sunt o reconfirmare a unei situaţii ce trenează de ani de zile. Desigur, este neconfortant pentru un maramureşean să vadă că în regiunea lui de dezvoltare se situează constant pe ultimul sau penultimul loc. Dacă analizezi în profunzime fenomenul economic caracteristic Maramureşului, putem să cădem în patima ideii că doar şi la alţii e la fel sau mai rău. Maramureşul e un judeţ care şi-a pierdut de foarte mulţi ani busola, odată cu desfiinţarea mineritului şi a industriei pe orizontală, aferentă acestuia, iar în locul lui nu s-a venit cu niciun proiect viabil. Un PIB scăzut pentru Maramureş măsoară capacitatea de generare a profitului şi a plus-profitului, practic, nu se poate vorbi că ceea ce se realizează în judeţul nostru ar fi rezultatul unei iniţiative instituţionale, ci este a unei dezvoltări naturale provenite din iniţiativa exclusiv privată”, a spus conf.univ.dr. Ştefan Gonczi.
Industria energetică şi termică, principalii susţinători ai PIB-ul
Conform Direcţiei de Statistică Maramureş, structura PIB-ului pe ramurile economiei judeţene indică faptul că 33,21% din valoare vine dinspre industrie, inclusiv energie electrică şi termică, gaze şi apă. Comerţul este cea de-a doua ramură contributoare la PIB-ul judeţean, cu 16,82%. Procentual, urmează administraţia publică, de apărare, asigurările sociale, sănătate, asistenţă socială şi învăţământ, cu 13,91%. Conform statisticienilor, procentul tranzacţiilor imobiliare, închirieri şi a activităţilor de servicii prestate în principal întreprinderilor este de 13,26%. Agricultura, silvicultura şi vânătoarea acumulează 10%, în vreme ce construcţiile, 7,46%. Urmează activităţile profesionale, ştiinţifice, tehnice şi serviciile administrative, cu 2,82%, activităţile culturale, spectacolele, reparaţiile produselor de uz casnic şi alte servicii, cu 2,56%, intermedierile financiare, cu 1,34%, respectiv informaţiile şi comunicaţiile, cu 0,83%. Evoluţia PIB-ului judeţului Maramureş a indicat o creştere treptată în perioada 2005-2008, o scădere odată cu criza economică în 2009, apoi o tendinţa de creştere uşoară sau de stagnare. Procentul PIB-ului Maramureşului faţă de media pe ţară a indicat, însă, din 2010 în 2011 o coborâre.
Redeschiderea minelor, un vis imposibil
De asemenea, economistul Ştefan Gonczi susţine că revigorarea mineritului nu va fi niciodată posibilă, astfel că singura şansă pentru ca Maramureşul „să urce” în top e găsirea unor proiecte viabile care să aducă profit judeţului. „Dacă nu se vine cu proiecte noi, cu un total alt profil faţă de ce a fost până în momentul de faţă în Maramureş, nu putem să ne gândim la o dezvoltare a acestei zone, inclusiv această răsturnare permanentă a deschiderii mineritului trebuie catalogată în domeniul ficţiunii pentru că noi am distrus şi metalurgia. Astfel, nu există nicio şansă teoretică pentru ca acest proiect să fie folosit în mod real, ci o stârnire permanentă a unor nostalgii care pot să conducă doar la lacrimi şi la vizionări la poze din trecut”, a mai precizat economistul maramureşean Ştefan Gonczi.
Parcuri industriale „făcute praf”
Criza economică din ultimii ani nu a făcut altceva decât să înrăutăţească bugetele familiilor din Maramureş. Mulţi locuitori şi-au pierdut locurile de muncă, în timp ce veniturile salariale ale altora s-au micşorat semnificativ. În aceste condiţii, un număr mare de maramureşeni au ajuns în grija statului, prin diferite forme de prestaţii sociale. „Nu pot să spun că Maramureşul este un caz de excepţie. Nu e vorba de sărăcia oamenilor, întrucât, din păcate, sărăcia e la conducători. În Maramureş, oamenii sunt harnici, din nefericire, liderii lor nu sunt. În zona noastră, fostele perimetre industriale sunt făcute praf. În Zalău, mica lor platformă industrială a rămas în picioare, nu a fost cumpărată de „rechini”. În Maramureş, cred că lumea nu a fost încurajată să investească. În Satu Mare au fost investiţii, în special dinspre vest, dinspre Ungaria. În Sălaj nu s-a demolat nimic, ei stau bine. Clujul şi Bihorul sunt extrem de dezvoltaţi pe lângă noi. Am rămas în urmă, un judeţ izolat, cu infrastructură deficitară. Nu sunt locuri de muncă suficiente la noi. Persoane cu CV-uri grele se bat pentru un post vacantat în administraţie, unde salariul e de 800 lei”, a spus Ovidiu Morar, directorul Agenţiei Judeţene de Prestaţii şi Inspecţie Socială (AJPIS) Maramureş.
Zeci de mii de sărmani
În ciuda acestei situaţii, nu suntem atât de dezavantajaţi, dacă vorbim strict despre numărul de sărmani care trăiesc strict din ajutorul statului. De altfel, la început de 2014, Maramureşul se află sub media naţională în ceea ce priveşte ponderea de asistaţi social din judeţ, respectiv pe locul 24 pe ţară. „Avem aproximativ 8.000 dosare de alocaţii pentru susţinerea familiei, ceea ce ar însemna o medie de aproximativ 24.000 – 25.000 persoane. La acestea se adaugă dosarele de venit minim garantat şi ajungem la aproximativ 30.000 persoane care beneficiază de aceste ajutoare. Sunt, însă, persoane care beneficiază de mai multe tipuri de idemnizaţii, deci nu îi calculăm de două ori. Mai avem două tipuri mari de idemnizaţii, de creştere a copilului şi alocaţia pentru copii, care însumează peste 100.000 la număr. Însă, acestea nu pot fi încadrate ca ajutoare sociale”, a explicat Ovidiu Morar
|
