|
Moda lansării cu orice prilej a inflamabilelor şi toxicelor lampioane zburătoare pare să se menţină pe un trend ascendent şi anul acesta. Astfel, cu ocazia Zilei Pământului (29 Martie), dintr-o mulţime de oraşe ale României, inclusiv din Sighetul Marmaţiei, au fost lansate asemenea bombe incendiare, sub pretextul susţinerii ecologismului (!).
Acţiunea se înscrie în grupul de aberaţii pseudo-ecologice din care face parte şi producerea energiei „verzi” cu preţul distrugerii naturii: construirea de microhidrocentrale pe râuri sălbatice de munte, turbine eoliene metamorfozate în capcane de măcinare ale păsărilor migratoare, ori producerea de combustibil biodiesel prin defrişarea junglelor virgine!
Din nefericire, lansarea lampioanelor provoacă o mulţime de incendii. De exemplu, chiar de Ziua Pământului, un asemenea obiect inflamabil a aprins un balcon din Baia Mare. De Revelion, din aceleaşi motive a avut loc un un incendiu la Ploieşti, anul trecut au ars trei case la Craiova, iar acum doi ani, un alt foc a fost provocat la Iaşi. Anul trecut, lampioane rătăcite au cauzat în Anglia un incendiu care a provocat nouă răniţi şi pagube de 6 milioane de lire sterline. În total, în Marea Britanie, acestea au provocat, numai între anii 2009-2011, un număr de 186 incendii!
Dar baloanele cu aer cald se fac vinovate şi de pagube serioase aduse naturii. Astfel, s-a dovedit că lampioanele provoacă, prin ardere sau înghiţire, decesul în chinuri al animalelor cu care intră în contact. Anul trecut, calul Patrick din Marea Britanie care înghiţise resturile unui balon, a scăpat la limită, suferind o operaţie dureroasă care a dus la pierderea a doi metri din lungimea colonului. Peste tot în lume, asemenea jucării criminale provoacă incendii de pădure (numai în Vietnam, în câteva luni, acestea au cauzat 20 de incendii majore).
Ca urmare, lampioanele sunt parţial sau total interzise în tot mai multe ţări: Marea Britanie, Germania, Austria, Thailanda, Vietnam, China, Brazilia, Chile, Argentina etc.
Referitor la utilizarea acestora, deşi la noi în ţară există o legislaţie clară, aceasta nu se respectă („lampioanele zburătoare se vor lansa numai în spaţii exterioare deschise, largi, la distanţă mare de arbori, linii de alimentare cu energie electrică sau pentru alte utilităţi pozate suprateran, construcţii, în general înalte şi foarte înalte, inclusiv balcoane, copertine, terase, reclame etc.)”...
Revenind la Sighet, trebuie ştiut că lansarea de lampioane zburătoare aici este periculoasă datorită curenţilor de aer ce urcă mai tot timpul anului de-a lungul Tisei şi Izei pe direcţia NV-SE. Astfel, unele dintre baloanele lansate în zona centrală a oraşului ajung pe dealurile din apropiere (Solovan şi Bagna, pe an ce trece tot mai uscate din cauza schimbărilor climatice), în zona Poliţiei de Frontieră (unde se află o biserică şi alte construcţii din lemn acoperite cu şindrilă inflamabilă) precum şi la Muzeul Satului, unde sunt peste 100 de monumente din lemn, printre care biserica din Onceşti (datată între anii 1572-1621) şi cele mai vechi case de lemn din România datate ştiinţific: casa Dunca din Sârbi (1570-1678), casa morii Dunca Boboiog din Ieud (1570-1571), casa Ţiplea din Fereşti (1679) etc. Cred că vă puteţi imagina ce ar însemna incendierea acestui muzeu, dintr-o distracţie aparent inofensivă...
Aşa că, înainte de a intenţiona să lansaţi lampioane zburătoare, vă invit să vă gândiţi că acestea pot provoca pagube majore, ori, pot cădea chiar pe casa sau maşina dumneavoastră...
AUTOR ©Teofil Ivanciuc,
martie 2014
|
