logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


INTERVIU: Andra Antal, o sigheteanca in Suedia PDF Imprimare Email 7908 Afişări
Scris de Horia Picu   
Duminică, 09 Iunie 2013 17:53
Am cunoscut-o pe domnişoara Andra Antal acum câţiva ani. Nu-mi aduc aminte să fi vorbit atunci ceva despre viitorul ei. Surpriza pe care viaţa ne-o face de multe ori, care rămâne cel mai bun scriitor sau regizor al destinelor noastre, a fost foarte mare când am descoperit că sigheteanca noastră a ajuns în Suedia şi de acolo ne face să ne simţim mândri de ceea ce a realizat până acum şi să o admirăm pentru ambiţioasele sale planuri de viitor. Dialogul cu Andra l-am purtat cu ajutorul internetului. Înainte de a-mi rspunde la nişte intrebări, Andra mi-a trimis un scurt rezumat al activităţii ei în Suedia. Pentru a înţelege mai exact răspunsurile, vă redau o parte din corespondenţa pe care am avut-o.
 
„Locuiesc in Suedia ,mai exact in Stockholm, de 3 ani! Am terminat ,,Facultatea de Drept si Administratie Publica,, in Romania, fapt care nu m-a impiedicat sa lupt pentru a-mi echivala  studiile de juridica in Suedia! Am aplicat in urma cu 3 luni la Universitatea din Uppsala, in speranta ca voi fi acceptata la examenele pentru cursurile de pregatire intensiva in domeniul meu, la o universitate,care este catalogata ca fiind cea mai veche si de prestigiu din Scandinavia! Solicitanti foarte multi,concurenta  maxima, locuri putine!Dupa examenele in limba suedeza, in data de 27.03.2013 si ...2 saptamani de asteptare, cu un raspuns care intarzia sa apara,am primit mail-ul de confirmare
La nivelul meu de cunostinte, si a punctelor adunate(diplome,cursuri,etc)am fost instiintata ca durata cursurilor va fi de 6 luni, din care 3 luni de pregatire a limbii si a termenilor juridici suedezi si alte 3 luni de practica! Practica a fost in functie de experienta si dorinta mea de a profesa intr-un singur domeniu(suedezii nu combina nimic)...in sensul ca fiecare se ocupa de un lucru maruntel,in care se perfectioneaza in fiecare zi!...”
 
 
Horia Picu 1. Cum v-a venit ideea cu Suedia? Aveţi pe cineva acolo, v-aţi consultat în luarea deciziei cu cineva din familie, a fost un anunţ citit online despre această oportunitate, a fost un vis mai vechi al dvs.?
Andra Antal 1.  Am decis sa vin in Suedia deoarece a fost un vis vechi de-al meu de a ma integra si a trai intr-o tara nordica. Si nu am stat prea mult pe ganduri.Veni, vidi, vici!
 
H.P. 2. Ştiu că aţi terminat studiile preuniversitare la Colegilul Naţional „Dragoş Vodă”. Şi pe vremea mea, dar şi acum se spune că anii de liceu sunt cei mai frumoşi, mai frumoşi chiar decât cei de facultate. Dvs. de care parte vă situaţi? Anii de studenţie din România şi apoi din  Suedia atârnă greu în răspunsul dvs.?
A.A. 2. E adevarat ca nimic nu se compara cu anii de liceu...Imi aduc aminte cu nostalgie de ,,Dragos-Voda,, si emotiile cu care chiuleam de la ore. Acum ai libertatea sa pleci, dar sentimentul nu se mai compara. La fel de mult imi lipseste zbenguiala din pauza mare, din discoteca  organizata in subsolul liceului,cu toti colegii dornici de distractie. Facultatea din Romania este aproximativ similara cu cea din Suedia.Diferenta in Suedia o face o alta structura a cursurilor (nu atat de multa informatie, uneori inutila) si practica, nelipsita in anii de studentie.
 
H.P. 3. Omul este şi un mare colecţionar de amintiri. Ce amintiri de neşters aveţi de pe vremea când eraţi elevă? Ce profesori au rămas în amintirea dvs.? Aveţi colegi cu care ţineţi legătura?
A.A. 3. Cu majoritatea colegilor tin legatura atat cei din liceu cat si cei din facultate,cu ajutorul internetului si a site-urilor de socializare...cat despre profesorii din ,,Dragos-Voda, sunt multi cărora  trebuie sa le multumesc ca m-au ajutat in formarea mea ca om.
 
H.P. 4. Suedia din visul dvs. seamănă cu Suedia reală?
A.A. 4. Este cea din visul meu. Suedia este o tara frumoasa, care tine la eticheta.Suedezii iubesc frumosul si au grija de natura.Exista atat de multe spatii verzi,padure peste tot, parcuri si in rondourile din tot Stockholmul sunt plantate flori in functie de sezoane si anotimpuri. Incep cu brandusile care nu sunt doar violete si albe, ci, pentru prima data in viata mea, am vazut straturi intregi de brandusi galbene sau alte culori. Acum este sezonul lalelelor.Este placut sa vezi Stockholmul in culori.
 
H.P. 5. Când aţi luat decizia să mergeţi la studii atât de departe de casă, aţi plecat oarecum pregătită în ceea ce priveşte limba? Aţi luat lecţii de suedeză cu cineva din România? Pentru cineva care vrea să facă studii în Suedia, e suficient dacă se  descurcă bine cu engleza? 
A.A.5.  Nu am stiut suedeza si nu  avusesem niciodata contact cu aceasta limba.Stiam doar engleza.Cand am ajuns aici si am ascultat limba asta,mi se parea ca spun doar jumatati de cuvinte si parca aveau mereu un nod in gat. 
 
H.P. 6. Sunt suedezii, la fel ca alţi europeni, mândri de limba lor şi nu acceptă dialogul în altă limbă, chiar una de mare circulaţie internaţională? Excepţie face engleza, după cum înţeleg.
A.A. 6. Suedezii sunt foarte deschisi si te ajuta daca pot indiferent de limba in care ii intrebi.Normal ca sunt nationalisti.Si noi,romanii suntem la fel.Dar sar in ajutor cand ai nevoie, indiferent de limba in care ii intrebi sau problema in care ii soliciti...daca de exemplu te pierzi sau nu gasesti o locatie,e bine sa intrebi,patrulele de politie. Ei incearca, in cazul in care nu intelegi sau nu gasesti singur,locul in care iti doresti sa ajungi, sa te duca personal cu masina Politiei pana la destinatie.
 
H.P. 7. Spuneţi-ne câteva cuvinte despre Uppsala şi despre Universitatea de acolo, despre campus, despre studenţi şi despre corpul profesoral. 
A.A. 7. Uppsala este un oras micut, in comparatie cu Stockholmul.Pentru mine a fost dragoste la prima vedere...un oras vechi,foarte frumos, un centru universitar, incarcat de istorie, plin de studenti, care ramane pustiu in vacante,din cate am inteles de la locuitori. Profesorii sunt foarte apropiati de studenti,au metode extraordinar de frumoase de a preda si apreciaza foarte mult sinceritatea noastra. Noi invatam uneori limba suedeza cantand  sau uitandu-ne la filme in suedeza pentru a auzi, cum se pronunta cuvintele.
 
H.P. 8. Aţi plecat cu bursă de studii din România? Dacă nu, primţi ajutor de la părinţi şi e destul de consistent ca să puteţi trăi acolo?
A.A. 8. Nu am plecat cu bursa, iar suportul financiar il primesc de la statul suedez, pentru ca am muncit si am platit taxe timp de doi ani. Am drepturi depline in a fi sustinuta la studii avand dreptul de munca si de sedere  permanent in Suedia,buletin suedez si fiind platitor de taxe si impozite.
 
H.P. 9. Staţi la cămin, sau aveţi un loc, o chirie undeva în Uppsala?
A.A. 9. Eu stau in chirie in Stockholm. Nu m-am mutat in Uppsala pentru ca nu a fost necesar. Am tren direct iar pentru abonamentul la mijloacele de transport in comun, ni se returneaza jumatate din pretul biletului.
 
H.P. 10. În mod cert mulţi tineri sigheteni, absolvenţi de facultate, ar dori să ajungă acolo unde aţi ajuns dvs. Ce sfaturi le puteţi da? Ce trebuie să facă, la modul cât se poate de concret vorbind? Absolvenţii altor facultăţi de la noi îşi pot continua studiile în Suedia?
A.A. 10. Trebuie in primul rand sa-si doreasca. Acest curs pe care eu il fac,este deja pentru cei care au numere personale,obligatorii in Suedia. Este drumul scurt in dobandirea unui loc de munca in domeniul studiat si invatarea termenilor specifici muncii tale(de ex.juridici pentru mine). Dar exista mastere si alte specializări dupa care chiar dobandesti aceste numere si este cel mai simplu asa.Insa dreptul de sedere este doar dupa o anumită perioada de munca si un anumit salar.
 
H.P. 11. Cum e suedezul de rând? Harnic, sportiv, îşi respectă cuvântul dat, e rezervat faţă de străini, e petrecăreţ, gălăgios, sobru, tăcut, îngândurat, vesel, etc.,etc?
A.A. 11. Suedezul este sobru si tăcut,doar la munca. Citeam intr-o zi in ziar ca,in 29 de tari s-au adoptat anumite cerinte de a fi mereu haios si a avea o buna dispoziţie la locul de munca,putând sa se faca glume,sa-si trimita biletele,sau sa folosească messengerul intre colegi,in timpul serviciului. Suedia a refuzat! Nu am inteles de ce,pentru ca ei chiar au nevoie de socializare mai multa intre colegi.Insa spun cu mana pe inima ca munca este munca la ei, de luni pana vineri iar in weekend-uri,toata lumea iese in cluburi,terase sau fac alte activităţi. 
 
H.P. 12. Aveţi câţiva prieteni de-acolo? Sau relaţiile cu ei sunt strict colegiale?
A.A. 12. Am  prieteni multi suedezi. Sunt foarte saritori, respectuosi si de cuvant. Acest lucru il  apreciez  la ei.
 
H.P. 13. Cum s-au echivalat studiile făcute în România? Prezentarea unor diplome emise de statul român a fost suficientă pentru asta? A trebuit să redaţi unele examene, de data aceasta în limba suedeză?
A.A. 13. Prezentarea diplomelor si a foii matricole este in general suficientă, pentru a ti se traduce si a ti se valida .Totusi  depinde de la caz la caz, in funcţie de cerintele institutiei de validare a diplomelor(o instituţie care se numeste Högskoleverket).
Ei iti trimit, dupa cateva luni, numarul de credite pe care le ai in sistemul de invatamant suedez si te instiinteaza daca mai ai sau nu nevoie de completarea studiilor.
 
H.P. 14. Pot să înţeleg cât de dor vă e de locurile natale. În afară de persoane, casa părintească, etc., etc, ce vă lipseşte cel mai mult acolo? O mâncare, o vorbă românească…?
A.A. 14. Stiti expresia ,,mi-e dor si de pietrele de pe strada,,? ... Asa simt si eu. Mi-e dor de tot...de locuri, de oameni,de ai mei,de ciorbele mamei, de lumea care vorbeste in jurul meu romaneste,de prieteni. De tot ce ma inconjura acolo,in tara mea,lucruri mici pe care nu le apreciezi decat cand esti departe si nu te mai lovesti de ele.
 
H.P. 15. Revin la reuşita pe care aţi avut-o de curând la acele cursuri postuniversitare. Detaliaţi puţin pentru cititorii sighetonline cât de dură a fost concurenţa. Câte persoane s-au înscris pentru specializarea aceasta, ce probe aţi susţinut. E bine ca tinerii care visează sa vă urmeze, să ştie ce-i aşteaptă acolo şi cât de mult ar trebui să se pregătească pentru a avea succes. 
A.A. 15. Nu stiu cate persoane s-au inscris,pentru ca nu s-au afisat liste ca la noi in facultati cu admisii si respinsii.Am fost instiintata prin mail ca am fost admisa,fara sa stiu criteriile lor exacte de evaluare.Si pe mine doar atat m-a interesat in acele momente.Eu  am asteptat cam 4 luni pana sa fiu chemata la doar la interviu!Au urmat testele,nivelul de limba suedeza si alte doua saptamani de stres in care nu am stiut daca am fost sau nu acceptata.Mailul care a facut confirmarea ca voi urma acest curs,m-a bucurat foarte tare!Acesta suna destul de comic,,Domnisoara Andreea, va anuntam cu bucurie ca ati fost adoptata de Uppsala University[...]”.
Am inceput cursul in 13 mai,deci inca sunt boboc si inca ma pierd pe coridoarele universitatii.Primirea in prima zi de scoala a fost cat se poate de frumoasa:eu si colegii mei am fost intampinati de 4 profesori universitari care dupa prezentarea lor si a noastra, ne-au servit  micul dejun.La ora 12:00 am coborat la restaurantul facultatii pentru a lua pranzul oferit tot de ei.Cand am respirat usurata ca voi sta cu noii mei colegi si putem sa vorbim engleza(profesorii refuza sa vorbeasca cu noi engleza si este cea mai buna modalitate de a invata suedeza)la masa mea se aseaza una dintre profesoare care ma intreaba din ce oras sunt eu,din Romania...Am inceput sa-i explic ca e un orasel micut,in Nordul Romaniei,numit Sighetu Marmatiei. M-a privit cu un zambet larg si a adaugat:,,Si eu am fost in excursie in Baia Mare si Sighetu Marmatiei.,,Am intrebat-o cum i s-au parut locurile si oamenii(avand in vedere ca in ultimul timp Stockholmul a fost napadit de acordeonisti,spui ca esti roman,cu o oarecare retinere). Mi-a spus ca i-a placut foarte mult zona,oamenii si ospitalitatea noastra si a tinut sa precizeze ca a fost servita chiar si la micul dejun cu palinca!
 
H.P. 16. Sigur pe acolo sunt destul de multe dialecte. Se pot înţelege doi suedezi care au trăit la sute de km deistanţă, în medii culturale diferite, în dialecte diferite, sau trebuie să vorbească suedeza literară pentra aceasta? Nu cred că se pune problema ca engleza să fie un liant în asemenea situaţii…
A.A. 16. Au multe dialecte dar ei se inteleg, indiferent de zona.Chiar si Uppsala are anumite expresii si dialect, diferit de Stockholm.
 
H.P. 17. Mi-aţi scris că se pot vedea căprioare în mijlocul drumurilor, iepuri prin curţile blocurilor, dar care sunt lăsaţi în pace de copii. Nu pot să-mi imaginez o asemenea scenă la noi…Nici copiii, dar nici cei mari n-ar rzista tentaţiei…( nu spun care…). Că veni vorba despre copii, se deosebesc cu ceva copiii români de cei suedezi? Părinţii lor sunt părinţi buni, grijulii, îşi educă urmaşii în spirit sportiv, chiar spartan, aşa cum ne imaginăm noi, de aici?
A.A. 17. Asa este.In Suedia traiesti ca intr-o rezervatie naturala.Caprioarele pasc la marginea autobenzilor sau chiar trec prin fata masinilor,existand  indicatoare de avertizare a prezentei lor si zonele in care se gasesc.La fel si iepurii,sau cocosii de munte care stateau in copaci toata vara,in timp ce eu ii priveam din balcon.Frumoasa priveliste!Copiii suedezi sunt mult mai libertini decat  ai nostri,fiind lasati de mici de parinti,cica sa-si formeze personaliatea.Sunt parinti buni si grijulii dar am fost uneori uimita de felul in care ii imbraca...adica mai mult ii lasa dezbracati ca sa-si formeze imunitatea.Am fost uimita sa vad,bebelusi in toiul iernii,cu capsoarele goale care nu racesc,sau in fata blocului copii de 5 ani,in sosete.Si parca sfanta nuia cum o aveam toti cand eram copii,sau  urzica, nu strica la fund,uneori…chestie care ei nu o practica.
 
H.P. 18. Mi-aţi scris că elanii nu sunt deloc prietenoşi. Puteţi dezvolta puţin subiectul? O întâmplare văzută, auzită…
A.A. 18. Eu nu am reusit sa-i vad, insa un incident nu prea placut,as putea sa va povestesc.Preotul roman din Stockholm, Borca,care m-a ajutat chiar la venirea mea in Suedia si pe care il iubesc ca pe un tata,intr-o zi,a lovit un elan cu masina.Elanul era pe mijlocul carosabilului,facandu-le masina buna de dus la fier vechi,in urma impactului. Am inteles ca aceste  animalute  pot sa devina si agresive.
 
H.P. 19. Aţi avut timp să vizitaţi şi alte oraşe suedeze? Care vă e cel mai drag?
A.A. 19. Am fost o saptamana in Goteborg.Este un oras splendid dar tot Stockholmul este primul in inima mea.
 
H.P. 20. Cum sunt emisiunile la televiziunile suedeze? Tot cu partea negativă a lucrurilor scoasă în prim-plan? Dar emisiunile culturale, de destindere? 
A.A. 20. Televiziunea si emisiunile sunt aproximativ ca ale noastre.Daca exista motive negative de stiri si asta mai ales daca sunt facute de emigranti,atunci sunt dezbatute zile in sir.Uneori prin libertinismul lor ai sa vezi  emisiuni sau filme care la noi sunt cu bulina de 15 chiar 18, difuzate la orele de varf.
 
H.P. 21. Ce ţări vă doriţi să vizitaţi, când veţi avea timpul necesar pentru aşa ceva?
A.A. 21. Eu mi-as dori sa vizitez toata lumea dar pentru ca nu am posibilitatea asta acum, primele tari de pe lista mea ar fi Maroc si Brazilia.
 
H.P. 22. Magazine cu mărfuri româneşti există pe-acolo? Dacă vi se face poftă de o mâncare cu specific românesc aveţi un restaurant unde să puteţi merge? 
A.A. 22. Eu nu stiu sa existe restaurante sau  magazine cu  produse romanesti in Stockholm.Inca astept carnatii si slanina,trimise de mama.Produse  similare cu ale noastre,gasesti in magazinele poloneze si cele ale ucrainienilor.
 
H.P. 23. Într-o zi de lucru, câte ore studiaţi, învăţaţi şi cât timp liber vă mai rămâne?
A.A. 23. Nu pot sa va spun cat timp studiez dar va dau niste indicii:Incep cursurile in Uppsala la ora 09:00 si termin la 16:00.In drumul spre si la intoarcere imi recapitulez,ajung acasa aproximativ la 18:00 si incep temele.Mi s-a intamplat sa nu am timp sa mananc.Invatatul si temele le fac pana tarziu,fac dus si ma pregatesc de somn.Ritmul este stresant si obositor.Ideea este ca eu cu limba ,trebuie sa ajung la nivel universitar.Ceea ce eu fac acum in 3 luni,oamenii normali termina intr-un an jumate.
 
H.P. 24. Ce ne puteţi spune despre monarhia constituţională din Suedia? Pare un regim politic depăşit? Credeţi că şi sistemul politic are meritul său de necontestat în dezvoltarea excepţională a acestei ţări, care este cam jumătate cât populaţia României?
A.A. 24. Suedia este o monarhie constitutionala  ereditara, cu forma parlamentara de guvernare.Datorita monarhiei, si a legilor existente in vigoare, reuseste un popor mai mic, sa faca lucruri mai mari. As vrea sa vad acest sistem administrativ "suedez" pus in opera de catre noi, romanii. Si aici as vrea sa dau un citat mai in gluma,mai in serios:"Democraţia este cea mai proastă formă de guvernământ, cu excepţia tuturor celorlalte care au fost încercate periodic”-W.Churchill- 1947
 
A.A. Imi doresc in incheiere,sa aduc multumiri pe aceasta cale mamei mele Bene Adriana (prof.de religie la Liceul Tehnologic Forestier), care a fost departe si totusi mereu aproape, sfatuindu-ma in deciziile din aceasta perioada dar si tuturor profesorilor mei de la ,,Colegiul National Dragos-Voda”, care mi-au calauzit pasii in formarea mea ca elev si ca om al societăţii! 
Va imbratisez cu dor si sa dea Dumnezeu sa ne auzim cu bine!
Andreea Antal alias Andra(ca asa ma cunoaşte toata lumea). 
 
H.P. Domnişoara Andra Antal, aveţi toată aprecierea mea şi a colegilor mei de la sighetonline pentru ceea ce faceţi departe de casă. În mod sigur sighetenii care vor citi acest interviu se vor gândi la dvs. şi acest lucru vă va face să ne simţiţi mai aproape de dvs. când veţi avea mai multă nevoie. 
 
 
 
 

Share
Ultima actualizare Duminică, 09 Iunie 2013 20:28
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact