Televiziunea Română ne propune sâmbăta la prânz un serial numit  „Ora regelui”. Cred că e momentul să privim cu mai multă atenţie mesajul transmis de invitaţii care fac pledoarie pentru revenirea la normalitate, adică la monarhia constituţională de care Armata Roşie ne-a „scăpat” la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

Ne-am ales din decembrie1947 cu o belea pe cap, din care se pare că nu putem ieşi fără ajutor. De altfel, toate problemele majore ale României  de după Cuza s-au rezolvat cu ajutor de la puterile lumii din acele momente.

O monarhie constituţională ar arbitra cu o maximă discreţie neînţelegerile dintre diferitele tabere politice. După 23 de ani de certuri şi împăcări miraculoase între „beligeranţi”, toate făcute pe spatele bietului popor român, nu credeţi că ar trebui să revină ţara asta acolo de unde tovarăşii au primit-o cadou cu ajutorul tancurilor?

Chiar nu putem pricepe că în încremenita politică actuală  certurile dintre polticienii autohtoni vor continua la nesfârşit ?

Oare în acele locuri unde se decide viitorul lumii să se fi luat deja o decizie pentru noi? Să ne aşteptăm cumva ca noua Constituţie să specifice că România este o Monarhie Constituţională? Nu putem fugi de istorie la nesfârşit…V-au  plăcut onorurile cu care Regina Angliei l-a primit pe Regele Mihai? Care alt om de stat român în afară de Majestatea Sa ar putea să spere la o asemenea manifestare de simpatie? Niciunul…

Ar mai trebui de completat că românul de rând nu va trăi mai bine dacă în loc de „Deşteaptă-te, române!” va intona în momentele oficiale „Trăiască Regele!” Altceva se va întâmpla. Vom avea parte de echilibru în politică şi ne vom recâştiga prestigiul internaţional pe care acum se vede clar că nu-l avem!

Un elementar exerciţiu de logică mă face să reiau problema lansată de propagandiştii comunişti, că Regele nostru a plecat în 1947 cu un tren plin cu bogăţii, aur, tablouri etc., etc. Îi vedeţi dumneavoastră cu ochii minţii pe „fraţii” noştri de la răsărit să fi permis Regelui să plece din ţară cu toate astea?...

Unii care au trăit acele vremuri, dar care au citit în presa vremii „înroşită”  de aceeaşi „salvatori” ai neamului veniţi pe capul nostru şi al altor popoare europene, spun că ei ştiu că Regele a plecat din ţară cu trenul abia gâfâind din cauza comorilor formidabile pe care le căra. E ca şi cum am spune peste ani, că ştim noi ce-au discutat Băsescu şi Ponta, Antonescu şi Băsescu sau oricare alte combinaţii doriţi, că doar şi noi am trăit atunci în România. Da, am trăit când cei de mai sus au condus ţara, dar asta nu înseamnă că am asistat noi personal la discuţiile dintre ei!  

Să nu creadă cineva că schimbarea formei de guvernământ în România ar aduce de la sine rezovarea problemelor pe care ni le facem noi înşine cu exces de zel în sensul rău al expresiei. Nu republica sau monarhia rezolvă situaţia câinilor muşcători, cunoscători ai regulilor de traversare corectă a străzii, nu republica sau monarhia rezolvă mizeria de pe străzi, pe care oamenii o fac, nu republica sau monarhia ne asfaltează drumurile, etc., etc.

Revenira la monarhie ar însemna două lucruri: o necesară reparaţie morală pentru un popor care acum 66 de ani era monarhist convins, şi un echilibru atât de necesar (dar atât de inexistent azi!) între puterile statului.

 „Ora regelui”… Faptul că postul tv cel mai uşor de prins în România  difuzează un asemenea serial într-o zi şi la o oră când mai tot omul e acasă, mă face să mă gândesc dacă nu e momentul pentru „Timpul regelui”. Doar timpul ne va spune …