 “Fără muzică, viaţa ar fi o greşeală” (Friedrich Nietzsche)
Un tânăr violonist şi o vioară, la rândul ei, tânără au umplut vineri, 30 martie 2012 sala de concerte a Scolii de Muzică din oraşul nostru. Când vorbim despre obiectele care uşurează sau, după cum am văzut aseară, ne înfrumuseţează existenţa, le catalogăm drept “vechi” sau “noi”, nicidecum “tinere” sau “bătrâne”. Dar, când vioara ajunge în mâinile maestrului Alexandru Tomescu, parcă dintr-un obiect devine o fiinţă care-l ajută pe invitatul nostru de aseară să abordeze partituri muzicale oricât de grele ar fi. Iată de ce am considerat că vioara “Transilvanius”, care l-a ajutat pe maestru să modeleze atât de frumos sunetele e “tânără”, deşi, în mâinile altcuiva, ar fi doar “nouă”. Si e, într-adevăr, nouă, s-a “născut” anul trecut cu “ajutorul” lui Silvian Rusu.
Pe Alexandru Tomescu îl ştiam ca interpret. Aseară, am avut ocazia să-l vedem pe scenă. A fost plăcut pentru cei care au fost la concert să întâlnescă un violonist atât de talentat, dar fără aere de vedetă, fără să lase impresia că pluteşte deasupra tuturor lucrurilor şi noi, obişnuiţii, am fi prea mici pentru a intra în lumea lui. Dimpotrivă, cu mare bucurie am constatat că violonistul Alexandru Tomescu tratează publicul ca pe un partener în relizarea unui concert reuşit. A discutat cu noi, înintea fiecărei noi lucrări muzicale abordate ne-a introdus în lumea muzicală ce urma să ne învăluie, a fost zâmbitor, a fost energizant. Si, poate mai mult decât toate acestea, a fost modest în comportament şi magistral în interpretare.
Se spune că e foarte greu să interpretezi Capriciile lui Paganini. Chiar oaspetele nostru de seamă de vineri seara spunea că trebuie să devii Paganini pentru a-i interpreta Capriciile. Am avut senzaţia spre sfârşitul concertului că pe scenă e, in anumite momente, marele compozitor şi interpret italian. Cum să nu mă fi gândit la aşa ceva, când Alexandru Tomescu făcea, la un moment dat, acordurile normale cu mâna stângă, cu excepţia degetului mic de la aceeaşi mână, folosit pentru ciupirea corzilor, sau pizzicato cum se numeşte în termeni muzicali.
A fost un concert frumos. Sunt convins că pe toată perioada desfăşurării lui, Ion Voicu a zâmbit de undeva… De obicei manifestările artistice lasă spectatorilor impresii. Mie mi-a lăsat altceva ceea ce-am văzut şi ascultat vineri seara. Mi-a lăsat un gust…Gustul de mai vreau! Dumneavoastră ce părere aveţi? 
Alexandru Tomescu - concert la Sighet (1) de SighetOnline
Alexandru Tomescu - concert la Sighet (2) de SighetOnline
Alexandru Tomescu - Concert la Sighet (4) de SighetOnline
|
