 Absolvent al facultăţilor de Filosofie şi de Drept, poet, bibliotecar, consilier al Inspectoratului de Cultură, prefect, membru fondator al Fundaţiei “Academia Civică”, director şi unul dintre fondatorii muzeului “Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei”, sociolog, universitar, cetăţean de onoare al mai multor localităţi din stânga şi dreapta Tisei, şi lista ar putea umple pagini întregi cu CV-ul conferenţiarului universitar dr. Gheorghe Mihai Bârlea. Domnia sa a acceptat invitaţia noastră de a răspunde la câteva întrebări mai mult sau mai puţin incomode despre activitatea sa parlamentară, despre situaţia actuală a Românie, dar şi despre alte subiecte pe care le veţi descoperi citind interviul de mai jos. Lectură plăcută!
Dani Godja: - Bună ziua! Haideţi să începem interviul cu o întrebare simplă: Cine este Gheorghe Mihai Bârlea? Gheorghe Mihai Bârlea: O persoană publică relativ bine cunoscută, nu numai în judeţ ci şi în ţară, prin ceea ce am făcut în viaţa publică şi profesional. Mai presus de orice cred că, indiferent de poziţia socială pe care m-am aflat şi mă aflu, am reuşit să păstrez măsura, să dau dovada onestităţii mele în relaţiile cu cei ce mă cunosc şi nu numai. Ultimii 20 de ani au fost generoşi cu mine, fiind puternic implicat în realitatea socioculturală, în politică, ocupând demnităţi publice de mare responsabilitate. Astăzi sunt senator al României datorită încrederii acordate prin vot de către maramureşeni şi depun toate diligenţele pentru a onora opţiunea lor. Sunt, de asemenea, cadru universitar, prodecan al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Nord din Baia Mare, instituţie unde practic mi-am relansat biografia profesională şi deţin o poziţie academică de referinţă. Sunt doctor în sociologie, membru al Uniunii Scriitorilor, al fundaţiei Academia Civiă, a mai multor fundaţii şi asociaţii culturale din judeţ şi din ţară. Sunt implicat inclusiv în mişcarea sportivă, fiind preşedintele Clubului Sportiv Universitar “Ştiinţa” de pe lângă Universitatea de Nord. De asemenea sunt membru în Comitetul Director al Institultului Român al Dreptului Omului şi in Comitetul Director al Fundatiei Academia Civică, şi iniţiator alături de Ana Blandiana şi Romulus Rusan, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet al cărui director am fost. Nu pot să nu amintesc contribuţia adusă şi de alţi intelectuali din Sighet la realizarea acestei instituţii, mai ales în anii de început, când au fost multe dificultăţi, chiar suspiciuni şi atitudini potrivnice în legătură cu oportunitatea unui astfel de memorial. Am spus şi repet: memorialul rămâne o mare victorie a societăţii civile menită să omagieze sacrificiul celor care s-au opus instaurării comunismului în România, uneori cu preţul vieţii lor şi al familiilor lor. Dani Godja: - Acum un an aţi votat pentru reducerea cu 25% a salariilor şi pensiilor, susţinând că măsura nu va dura mai mult de 6 luni şi că această măsură va redresa economia României, iar acum se vorbeşte de menţinerea actualelor salarii cel puţin până la finalul anului în curs. Cum comentaţi această situaţie? Gheorghe Mihai Bârlea: Atunci când s-a pus problema reducerii pensiilor şi salariilor, România traversa o perioadă de criză financiară şi economică fără precedent în ultimii 50 de ani, care n-a început în România dar care a suportat inevitabil efectele globalizării ei. N-a fost uşor pentru guvern să ia măsuri nepopulare, nici pentru noi parlamentarii să votăm astfel de măsuri. Până la urmă pensiile n-au fost afectate, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale, exceptând controbuţiile de 5% pentru sănătate. Impactul a rămas negativ în memoria pensionarilor. Dar iată că, în prezent, ţări mult mai dezvoltate ca România se văd obligate să ia măsuri similare. Să nu uităm că organismele internaţionale au înţeles situaţia critică, inclusiv măsurile adoptate, care au permis guvernului să reechilibreze situaţia financiară şi României, să-i fie recunoscute eforturile şi sacrificiile. Salariile au fost majorate cu 15% şi, în condiţiile în care economia va permite, începând cu 1 ianuarie 2012 vor reveni la nivelul din iunie 2010. În politică, uneori, eşti pus în situaţia ingrată să votezi şi proiecte legislative cu care tu, subiectiv vorbind, s-ar putea să nu fii de acord. Dani Godja: - Pe fondul salariilor tăiate, a TVA-ului crescut, a preţurilor mai mari decât în Vest şi a unui nivel de trai tot mai scăzut, creşte alarmant numărul celor ce pleacă din ţară pentru că aici simt că nu se mai poate supravieţui. Mai are nevoie Guvernul României de poporul său sau putem pleca şi ceilalţi? Gheorghe Mihai Bârlea: Exodul românilor ca forţă de muncă în Occident a început imediat după 1990 şi nu odată cu guvernul Boc. Este retoric şi patetic să întrebăm dacă guvernul mai are nevoie de poporul său. Migraţia este un fenomen global, care s-a accentuat după liberalizarea forţei de muncă pe piaţa europeană şi intrarea României în UE. Nimeni nu poate nega dificultăţile economice pe care le avem şi care explică plecările masive de forţă de muncă. Guvernul Boc a reuşit cu eforturi uriaşe să păstreze impozitul pe profit de 16% şi, sub presiunea realităţii economice, a mărit TVA-ul. Strategia de viitor vizează reducerea numărului de taxe şi impozite, au fost deja eliminate 200 din 480, câte erau la sfârşitul anului 2008, şi încurajarea investiţiilor, coroborat cu motivarea agenţilor economici care angajează tineri şi şomeri. Atunci când ne pronunţăm în legătură cu anumite măsuri guvernamentale este recomandabil să privim lucrurile într-un contex mai larg, european. România, cu sau fără voia ei, resimte influenţele şi pozitive şi negative ale mediului economic mondial şi european. În pofida măsurilor de austeritate, atât de nepopulare, iată că a crescut capitalul de încredere al României pe pieţele financiare, în condiţiile în care pentru alte ţări lucrurile stau invers. Dani Godja: - Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat recent că sunt prea mulţi bugetari (1,2 milioane) şi că trebuie redus numărul lor. În acelaşi timp, spitalele se confruntă cu lipsă acută de cadrele medicale, profesorii se reprofilează spre alte meserii din cauze mai mult decât evidente, iar numeroase spitale şi şcoli au fost desfiinţate. Ne puteţi face un tablou al României de peste 5 ani? Gheorghe Mihai Bârlea: Guvernul şi-a asumat o reformă instituţională profundă, care trebuia demult demarată. Sunt instituţii bugetofage în această ţară. Sunt societăţi economice neperformante, cu management deficitar. Trebuia cineva să spună adevărul şi, eliberându-se de teze populiste, să decidă măsuri în consecinţă. Personal sunt pentru o evaluare specifică la nivelul fiecărei instituţii, pentru a-i stabili dimensiunea optimă de funcţionalitate, structura de personal şi de cheltuieli bugetare, pentru a evita risipa de fonduri publice care ar trebui să se regăsească în investiţii şi crearea de locuri de muncă. Situaţia în spitale rămâne încă dramatică, în pofida reformei ce a demarat în acest an. Sunt încă prea mulţi angajaţi în spitale care nu au o relaţie directă cu calitatea actului medical, singurul care trebuie să primeze. Guvernul a făcut un efort uriaş şi a plătit toate datoriile istorice a tuturor spitalelor. Şocantă este viteza cu care au crescut iarăşi datoriile. Cineva trebuie tras la răspundere. Managementul defectuos nu trebuie să beneficieze de protecţie politică după ce spitalele au fost trecute, în marea lor majoritate, la autorităţile locale.
Dani Godja: - Cum aţi motiva un tânăr să se întoarcă sau să rămână în Maramureşul Istoric? Gheorghe Mihai Bârlea: Nu există o reţetă unică. Sunt elemente subiective, culturale, care pe un om îl ţin legat sufleteşte de locul naşterii sale. Există în noi, maramureşenii, o mândrie aparte că aparţinem acestui spaţiu. Întotdeauna, din păcate, maramureşenii au migrat ca forţă de muncă în toate zonele ţării. Acum un număr enorm de mare de tineri şi nu numai au apucat căile străinătăţii. Un semnal bun este faptul că ceea ce economisesc din ce câştigă prin diverse ţări investesc tot acasă, tot în Maramureş, semn că mulţi , mai devreme sau mai târziu, vor reveni. Cercetări sociologice recente indică o tendinţă de revenire între 50 şi 60%. Pentru ca numărul lor să crească e nevoie ca şi autorităţile locale să genereze proiecte de investiţii, să ofere facilităţi investitorilor care creează locuri de muncă. Personal îmi păstrez optimismul în creativitatea noilor generaţii şi în forţa lor de a rezista globalizării şi înstrăinării.
Dani Godja: - Acum, la peste doi ani în Senatul României, ce regretaţi că aţi făcut şi că n-aţi făcut pentru maramureşenii pe care îi reprezentaţi? Gheorghe Mihai Bârlea: Statutul de senator are limitele lui de competenţă. Activitatea primordială este cea legislativă. Problemele executive aparţin guvernului, administraţiilor publice judeţene şi locale. E o eroare să-I pretinzi unui senator sau deputat să-ţi asfalteze strada, uliţa, să-ţi rezove canalizarea şi aşa mai departe. Cu toate acestea, aproape nu există localitate pentru care să nu fi intervenit la instituţiile centrale ale statului sau la cele judeţene pentru a le sprijini proiectele. Atunci când mi s-a cerut. Remarc un salt de calitate în activitatea administraţiilor comunale. Apelează la mine foarte mulţi primari, care au depus multe proiecte comunitare pentru finanţări din fonduri europene. În limitele competenţei mele intervin, dar e imposibil să susţii proiecte nefezabile şi necompetitive. În ce priveşte activitatea mea de ansamblu vă recomand site-ul Senatului şi veţi putea constata că prin nr de iniţiative legislative, declaraţii politice, interpelări, întrebări adresate instituţiile centrale ale statului, miniştrilor sunt în grupul meu parlamentar în top (pe poziţia 6 -7, iar la nivelul întregului Senat pe poziţia 13 din 137 de senatori). În acelaşi timp sunt de 3 ani viceliderul grupului parlamentar PDL, preşedinte al Comisiei Comune a Camerei deputaţilor şi al Senatului pentru statutul senatorilor şi deputaţilor şi membru în Comisia de Cultură şi Mass-Media. Am participat în această perioadă la mai multe reuniuni internaţionale, cum ar fi summitul liderilor PPE de la Bruxelles în doi ani consecutive, observator OSCE la alegerile parlamentare din Turcia din luna mai anul curent, la manifestările organizate de revista Limba Română de l Chisinău cu ocazia implinirii a 20 de ani de la aparitia primului numar şi nu de putine ori am facut parte din grupurile de primire aunor delegatii parlamentare din alte tări, institutii parlamentare, institutii europene, miniştrii, diplomaţi. Deţin, aşadar, poziţii de referinţă, ceea ce implică multă muncă şi respinsabilitate politică. Dani Godja: - Ce măsuri legislative aţi luat în folosul celor pe care îi reprezentaţi în Senatul României? Ce le promiteţi pe viitor? Gheorghe Mihai Bârlea: Sunt autor şi coautor la aproximativ 50 de iniţiative legislative vizând diverse sfere ale vieţii socio-economice. De ex. Legea privind desfăşurarea activităţilor ziliere este un proiect al meu, a fost iniţiată de mine şi asumată ulterior şi de Ministerul Muncii. O modificare propusă de mine la Legea Educaţiei permite şi studentelor masterande aflate în cencediu de maternitate să beneficieze de bursă de studiu. În noua Lege a învăţământului mi-a fost acceptat amendamentul 150 alin. 6, în temeiul căruia universităţile vor putea organiza studii de licenţă pentru duble specializări. La sesizarea primarului din Vişeu am depus un amendament la Codul Silvic, care va permite trecerea căilor ferate înguste din administrarea Romsilva în administrarea autorităţilor locale. Recentele modificări legislative la Codul Fiscal şi la Codul de Procedură Fiscală cuprind şi o importantă propunere făcută de mine, în temeiul căreia agentii economici cu datorii către bugete pot beneficia de scutirea de penalităţi dacă îşi achită debitul/principalul până la 31 decembrie. Am propus primului ministru şi ministrului finanţelor extinderea acestei perioade pana la 31 martie 2012 şi sper că în comisiile de specialitate, când se va discuta ordonanţa, să treacă acest amendament al meu. Am dat doar câteva exemple din mai multe domenii pentru a releva că sunt receptiv la ceea ce se întâmplă în realitate şi trebuie corectat în plan legislativ.  Dani Godja: - Nu e un secret pentru nimeni că populaţia şi-a pierdut demult încrederea în întreaga clasă politică din România. Care credeţi că sunt motivele pentru care majoritatea românilor au ajuns la această opinie? Cine e de vină? Gheorghe Mihai Bârlea: Românii, şi nu numai, şi-au diminuat mult încrederea în clasa politică. În primul rând datorită unor politicieni gălăgioşi şi agresivi, impertinenţi, preocupaţi de propriile interese care, aflaţi în vizibilitate publică maximă, devin modele negative în percepţia oamenilor. Dar generalizările excesive afectează şi mulţi oameni politici corecţi care-şi fac treaba cu responsabilitate politică şi cu respect pentru alegători. Îmi place să mă raportez la această categorie de politicieni, mai puţin spectaculoşi, dar mai eficienţi. Dani Godja: - Cum arată cultura la nivel de Maramures Istoric şi cine o reprezintă? Are ea valoare dincolo de barierele Gutâiului? Gheorghe Mihai Bârlea: Maramureş a fost şi este un brend, dacă ne raportăm la patrimoniul culturii tradiţionale de care dispune, o zestre minunată faţă de care avem mari responsabilităţi morale şi instituţionale. Se produc inevitabil mutaţii şi în orizontul tradiţiilor. Fenomenul de “poluare”, un soi de manelizare nu-i strain nici de noi, de spaţiul maramureşean. Multe modele nefericite din punct de vedere estetic invadează în ultima vreme satele Maramureşului, fie că ne referim la ahitectura caselor, la port sau la cântecul maramureşean. Sunt motive de îngrijorare, asadar, e bine că pătrund elementele de civilizaţie modernă în viaţa cotidiană dar nu trebuie să renunţăm la ceea ce are identitar Maramureşul. Remarc ca un fapt pozitiv implicarea administraţiilor locale în organizarea unor manifestări menite să menţină vii tradiţiile, mai ales în ceea ce înseamnă dansul, cântecul si portul popular. Instituţiile de cultură trebuie să fie mai puternic implicate, fie ca e vorba de Caminele culturale, Case de cultură sau Direcţii judeţene de cultură. Dar în Maramureşul istoric s-a conturat în timp şi un spaţiu al culturii moderne. Sunt scriitori contemporani de notorietate, legaţi prin destin de Maramursul istoric, precum Alexandru Ivasiuc, Ion Iuga, Gheorghe Chivu, cărora li se alătură poeţi excepţionali dintre care îi amintesc pe Echim Vancea, Gavrilă Ciuban, Lucian Perţă, Vasile Mustea, Marin Slujeru, Gheorghe Pârja, scriitori de etnie maghiară sau ucrainiană. Amintesc alte personalitaţi care au contribuit la viaţa culturală a comunităţilor în care trăiesc, oameni cu operă, precum Mihai Dăncuş, Ion Ardeleanu Pruncu, Dorel Todea, sculptori, pictori, muzicieni, arhitecţi, animatori culturali, dascăli legaţi profund nu doar de domeniul educativ ci şi de mediul cultural în care traiesc. Mi-ar fi imposibil sa-i enumăr pe toţi, deşi ar merita. Iată că Maramureşul istoric se legitimeaza şi prin dimensiunea lui culturală nu doar de acum ci de multe decenii. Sunt proiecte culturale ce merită susţinute pe mai departe, începând cu Festivalul de datini de Craciun si Anul Nou, Festivalul Internaţional de Poezie, sesiunile de cercetări stiinţifice. Generaţiile mai tinere de intelectuali vin cu proiecte şi formule culturale noi. Este bine pentru Maramureş că instituţiile administraţiei publice, Consiliul Judeţean, Consiile Locale finanţeză proiecte culturale, de la editarea de cărţi şi publicaţii la manifestările tradiţionale. Dani Godja: - Cum ar arată din perspectiva dumneavoastră un proiect cultural pentru Maramureşul Istoric? Gheorghe Mihai Bârlea: Depinde de tipul de proiect. Ca principiu general, un proiect cultural viabil trebuie să răspundă unor nevoi culturale reale, să se identifice în egală masură cu tradiţia şi modernitatea, să nu facă rabat exigenţelor estetice, să nu se confunde cu un produs comercial. Dani Godja: - Care e poziţia dumneavoastră în calitate de membru al Comisiei de Cultură din Senat despre retrocedarea Palatului Cultural din Sighet către Episcopia Maramureşului şi Sătmarului a B.O.R.? Gheorghe Mihai Bârlea: E o problemă de natură juridică care depăşeşte competenţa mea de senator. Atunci când s-a produs fenomenul retrocedării am avut discuţii nu numai cu oameni de cultură ci si cu reprezentatii Protopopiatului ortodox, a Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului, insistând pe ideea găsirii unei soluţii care să permită şi instituţiilor de cultură să-şi continuie activitatea în acest palat, o clădire simbol pentru cultura sigheţeană în ultima sută de ani. Dani Godja: - Puteţi să nominalizaţi un om politic sighetean (din afara partidului pe care-l reprezentaţi) pe care îl apreciaţi în mod deosebit? Gheorghe Mihai Bârlea: Nu-mi propun să fac nominalizări, nici ierahizări. Îi respect pe toţi cei implicaţi in domeniul politic, direct proporţinal cu contribuţia lor la viaţa publică a municipiului. Dani Godja: - Care sunt cărţile care v-au marcat anii adolescenţei? Dar cărţile care v-au marcat ultimii 5 ani? Gheorghe Mihai Bârlea: Citesc din copilărie şi mi-e dificil să indic carţile care m-au marcat, mai mult sau mai puţin. Cu siguranţă, orice carte citită rămîne “ o boala invinsă” , cum spune Blaga. În tinereţe am citit cu precădere literatură, proză şi poezie în special; acum citesc carţi de specialitate din domeniul filozofiei, sociologiei, politologiei, dar continuă să ma preocupe fenomenul cultural şi literar contemporan. Dani Godja: - Aţi scris până în prezent câteva cărţi. Ne puteţi vorbi despre ele şi impactul avut în rândul criticilor? Gheorghe Mihai Bârlea: Incă de la debutul literar în volum în urma concursului de la Editura Dacia, din 1986, m-am bucurat de o bună apreciere din partea unor critici reputaţi, în reviste literare prestigioase. Poezia mea e una de reflecţie dar încălzită şi de o anumită melancolie a structurii mele sufleteşti, ca să-l parafrazez pe regretatul prieten şi critic literar Laurenţiu Ulici, de a cărui prietenie generoasă am beneficiat mulţi sciitori din Maramureş, şi nu numai. Fără el mulţi n-am fi fost ceea ce sunt. Absenţa lui ne marchează şi ne doare pe mulţi şi azi. Pe lângă poezie am publicat , cărţi, studii, eseuri ,pe teme de sociologie, istorie, politologie.  Dani Godja: - Din 1971 până în 1991 aţi fost bibliotecar, iar între anii 1991- 1997 aţi fost director la Biblioteca Municipală Sighet. Puteţi să ne vorbiţi despre atracţia oamenilor spre carte din acea perioadă comparativ cu cea de acum? Care credeţi că sunt cauzele acestor schimbări? Gheorghe Mihai Bârlea: De citit se citeşte şi azi, poate chiar mai mult decât înainte. Oferta de carte este mult mai mare, dovadă Târgurile de Carte ce se organizează. E drept, astăzi se citeşte mai multă presă, consecinţa densităţii evenimentelor ce se petrec în cotidian. Trebuie să admitem ca paradigma culturală în care trăim este mult diferită de cea din urmă cu câteva decenii. Au apărut noi mijloace de comunicare, noi limbaje, calculatorul a intrat aproape în viaţa fiecăruia, asistăm la o explozie informaţională. Viteza cu care se schimbă lumea şi realitatea este uluitoare. Sensibilitatea oamenilor este profund marcată şi scara de valori sociale şi culturale se modifică. Probleme mai mari avem noi, cei din generaţiile mai vârsnice, de a face faţă unui fenomen de globalizare agresiv nu numai în economie ci şi în cultură. Iată motivele pentru care e nevoie să citim printr-o altă cheie disponibilitatea oamenilor pentru literatură, pentru cultură. Însuşi cartea îşi schimbă material şi forma. Putem să-l citim pe Dostoievski, pe Eminescu, Nichita Stănescu sau Cărtărescu pe internet. A nu se deduce de aici că nu cred în viitorul cărţii în format clasic, pe care să o iei şi să o pui pe raftul bibliotecii atunci cand sufletul şi curiozitatea o cer. Ceea ce până mai ieri tine de domeniul ficţiunii, astazi este o realitate. Timpul şi spaţiul favorizeaza socializarea mai rapida la scara planetara. Traim in timp real evenimente si fenomene care se petrec la distante de mii de kilometrii. Acumularea de informatii este imensă. Iată argumente care obligă individul la o selecţire severă a lecturilor, funcţie de optiunile de formare profesională, de scara de valori la care se raportează cu senibilitatea lui. Aşadar, e bine să renunţăm la prejudecăti şi la sentinţe cu privire la interesul pentru lectură şi cultură a actualelor generaţii de elevi. Dani Godja: - În perioada 2001-2007 aţi fost director al Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighet. Ce mai înseamnă memoria la români? Gheorghe Mihai Bârlea: Sunt legat neîntrerupt de Memorial de 18 ani şi voi rmâne cat voi trai. Imi sunt apropiaţi sufleteşte toţi cei ce lucrează aici, ghizi, supraveghetori, excelenţii istorici şi cercetători Andreea şi Robert Furtoş, actualul manager Petru Iuga. Memorialul este o instituţie de reputaţie mondială, o adevarată cetate a memoriei, care avertizează împotriva uitării dramelor trăite de poporul român în comunism. Eu cred că poporul român are memoria binelui si memoria răului. O dovadă este şi numărul mare de vizitatori ce îi are anual Memorialul, aproximativ 60 de mii, din toate generaţiile. Memorialul ne propune tuturor o recapitulare, o sinteză a geografiei detenţiei din România, invită la reculegere, meditaţie şi cunoaştere, avertizându-ne că a uita răul în istorie implică riscul repetării si multiplicării lui. Un popor fără memorie este un popor fără istorie. Dani Godja: - Am uitat atât de repede cum a fost comunismul încât jumătate dintre români deja îl regretă. De ce credeţi că românii uită repede, indiferent că e vorba de aspecte pozitive sau negative ale experienţei? Gheorghe Mihai Bârlea: Există neîndoielnic şi nostalgici ai comunismului, dar personal cred că marea majoritate a românilor constientizează că acest sistem politic a fost potrivnic valorilor proprii poporului român, istoriei noastre, impus cu forţa de străini de neamul nostru, de care ne-am eliberat cu sacrificiul celor din închisorile sistemului şi a celor ce au avut curajul să iasă în stradă, să se revolte şi să lupte în decembrie 1989. Dani Godja: - Ce a însemnat pentru dumneavoastră perioada în care aţi fost prefect al Maramureşului? Ce aţi făcut pentru Maramureş în acea perioadă? Gheorghe Mihai Bârlea: Cred ca a fost perioada cea mai importantă din biografia mea politică. Am fost prefect într-o periodă extrem de dificilă, când trebuiau luate decizii majore în domeniul restituirii proprietăţilor, privatizării societătilor comerciale cu capital de stat. M-am confruntat cu calamităţi si cu accidente ecologice dificil de gestionat. Constat cu bucurie că am rămas în memoria maramureşenilor, în deosebi a celor ce lucrează în mediul economic, ca un prefect corect, implicat, disponibil în raporturile cu instituiţiile si cetăţenii. Cred că nu a rămas aproape nici o administraţie locală sau comunitate care să nu fi beneficiat de sprijinul meu. Amintesc că fără implicarea mea introducerea magistralei de gaz către Maramureşul istoric ar fi întârziat mulţi ani, ca şi reconstituirea podului istoric dintre Sighet şi Slatina. Datorită unor relaţii foarte apropiate pe care le-am avut cu miniştrii Nicolae Noica, Ion Caramitru, Andrei Marga am adus resurse bugetare importante pentru construcţia de locuinţe pentru tineri, drumuri judeţene şi locale, reparaţii de şcoli, restaurări de biserici, canalizări, aducţiuni de apă, poduri. Am fost considerat dintre cei mai eficienţi prefecţi dar mă bucură cel mai mult respectul ce mi-l arată cetăţenii Maramureşului, de la cei simpli la cei ce ocupă demnităţi publice sau activează în mediul economic. Dani Godja: - Ce amintiri aveţi din satul natal, Năneşti? Cât de mult îşi mai păstrează valorile şi tradiţiile satul maramureşean? Ce putem face pentru a nu ne pierde identitatea? Gheorghe Mihai Bârlea: Nimic nu te leagă sufleteşte mai mult decât satul sau oraşul în care te-ai născut. Visez încă meleagurile copilăriei, dealurile, Iza. Vibrez ori de cate ori mă întorc în sat. Imi place să spun adesea că atunci când aud cântecul sau joc ca la noi în sat se mişcă codul genetic în mine. Casa în care ne-am născut, împreună cu fratele Vasile, este astăzi muzeu, datorită doamnei Ileana Matus, o excelentă cântăreaţă, o horitoare cum imi place mie să-i zic. Pe blana urşilor mai sunt semne făcute de noi, când ne măsuram cât am crescut, nerăbdători să ajungem mari. Despre sat am spus totul într-o poezie de a mea intitulată “Năneşti”, publicată cu câţiva ani în urmă. Dani Godja: - Acceptaţi provocarea ca peste un an să vă întrebăm ce aţi făcut în această perioadă pentru comunitatea pe care o reprezentaţi? Gheorghe Mihai Bârlea: Accept cu plăcere, cu menţiunea că obligaţile mele de senator sunt egale pentru toate comunităţile din colegiul pe care îl reprezint, adică aproape întreg Maramureşul istoric şi chiar a întregului judeţ.
Dani Godja: - Mulţumesc pentru răspunsurile oferite. Vă doresc mult succes în cariera de senator. Autor: Dani Godja www.sighet-online.ro
|
