logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Singurul român din Rada Supremă a Ucrainei PDF Imprimare Email 2490 Afişări
Scris de Florentin Nasui   
Vineri, 24 Iunie 2011 11:14
Interviu cu dl Dr. Ion Vasile  Popescu, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, preşedintele Comunităţii Românilor din Ucraina şi vicepreşedinte al Consiliului Europei de la Strasbourg

- Sunteţi deputat în Rada Supremă, de mai mulţi ani. Din partea cărui partid?

- Prima dată am câştigat independent, în sistem majoritar, în zona Cernăuţi, din partea a două raioane, în faţa a 11 concurenţi susţinuţi de putere sau alte partide puternice. A doua oară, am câştigat în sistem mixt, când exista şi listă de partid şi  scrutin majoritar , într-o circumscripţie cu  200 de mii de alegători. Între 2002 2006, deşi am câştigat, voturile au fost falsificate şi am rămas pe dinafară. Apoi, am revenit în Parlament prin sistemul  proporţional,  pe liste de partid, când am negociat cu Partidul Regiunilor, cu care eram parteneri din 1998 şi am obţinut un loc eligibil, în calitate de candidat independent. La alegerile anticipate, când fostul preşedinte al Ucrainei, a dizolvat parlamentul,  prin metode neconstituţionale, partidul a hotărât că pe liste vor figura numai membri de partid. Atunci am lua consimţământul Comunităţii  Românilor din Ucraina, al cărei preşedinte eram şi sunt, ca să devin membru al partidului respectiv, altminteri nu aveam nici o şansă. A patra oară am ajuns deputat  ca membru de partid şi răspund  şi de problemele comunităţii româneşti din Ucraina. Voturile pentru mine şi partid, le-am obţinut în regiunea Cernăuţi. Eu sunt născut în Bucovina de Nord, pe Siret, nu departe de Putna.

 - De ce există în Cernăuţi, probleme între români şi ucraineni?

- Probleme  nu există între noi, ci există câteodată probleme  între putere , reprezentanţii acesteia  şi reprezentanţii cetăţenilor . Sunt probleme de ordin social, probleme de ordin naţional. Minorităţile etnice au probleme doar atunci când, în  regiunea respectivă, la  putere ajung naţionaliştii. Chestiunile legate de funcţionarea   şcolilor, caselor  de cultură sau  căminelor  culturale, depind de consiliile  regionale sau raionale. În zona Herţa, unde noi, românii suntem 97 la sută, nu avem probleme cu  şcolile, grădiniţele sau cu primarii, pentru vă toţi suntem români. Am avut probleme doar atunci când guvernatorii ( şefii administraţiilor) au fost numiţi din rândul celor care nici măcar nu ne cunoşteau limba, pe vremea lui Iuşcenko şi Timoşenko. Acum, de când la putere se află Partidul Regiunilor, în zonele unde suntem majoritari avem şefi de administraţie români, iar în zonele unde suntem minoritari, dar avem un procent mare de locuitori români, adjuncţii şefilor de administraţie sunt români propuşi de noi.

- În urmă cu vreo 2 ani, era mare vâlvă în comunităţile româneşti din Ucraina, în legătură cu învăţământul în limba maternă

- Aşa a fost. Ministrul Învăţământului a dat o lege prin 2008, prin care, absolvenţii şcolilor  naţionale, nu puteau susţine admitere în limba maternă. Acum, noul ministru din partea Partidului Regiunilor, cu care Comunitatea  noastră are  un acord, a anulat această prevedere. De anul trecut, copiii noştri  au dreptul să susţină examenele de admitere şi în limba maternă.

- Eu vin frecvent în Transcarpatia, mai exact în raioanele Rahău şi  Teceu, unde  trăiesc peste 30 de mii de români, maramureşeni de ai mei şi nu prea s-au plâns directorii şcolilor româneşti că ar avea  probleme ieşite din comun. În schimb, românii din Cernăuţi, erau mereu nemulţumiţi.

- Aici, în regiunea Transcarpatia, la putere s-au aflat întotdeauna persoane care s-au născut aici, chiar maramureşeni români, ucraineni sau maghiari. Aici este un alt climat, multicultural şi multietnic. La Cernăuţi, cei care deţin sau deţineau puterea, sunt sau erau  influenţaţi de  galiţienii din Ternopol sau Ivano Frankivsc, unde la putere sunt naţionaliştii, care au o concepţie  că statul ucrainean trebuie să fie un stat mono-etnic, unitar etc. Or, în Constituţie e scris că Statul ucrainean este format din poporul ucrainean  multinaţional,din cetăţenii tuturor  naţionalităţilor, iar dreptul  la autodeterminare  îl are întreg poporul ucrainean, multietnic. În zona Cernăuţi, acolo unde avem şcoală şi biserică românească , e bine. Unde avem numai biserică şi nu avem şcoală, sunt nemulţumiri, iar acolo unde nu avem nici şcoală nici biserică, a început procesul de asimilare, cea ce este foarte grav.

- Putem  spune că în Maramureşul din dreapta Tisei  e o altă lume?

- Zona acesta este extraordinar de frumoasă. Oamenii ştiu ce vor. Aici, românii  sunt mai bogaţi, mai independenţi de puterea executivă, astfel că, atunci când  organizează diverse manifestări culturale, ei nu umblă cu mâna întinsă după bani de la administraţia locală, raională sau regională. În zonele mai sărace din Ucraina, bani pentru asemenea manifestări primesc doar cei care se gudură pe lângă putere. Cum noi  suntem mândri şi nu vrem să ne închinăm, de obicei, avem de suferit. Acum,după colaborarea cu partidul dlui Ianukovici, cu care am semnat un contract, sunt lucruri care se rezolvă. Totuşi, anumite probleme nu se pot rezolva din lipsa resurselor financiare, dar mai grav, din cauza unor funcţionari incapabili, rămaşi de pe vremea puterii portocalii, prin simpla schimbare a apartenenţei politice, dar care  continuă să promoveze aberaţiile portocalii!

- Adică, şi în Ucraina, ciolanul e la fel de gustos ca în România!

- De acea, misiunea  noastră a organizaţilor naţionale este să semnalăm unde se încearcă închiderea unei şcoli, eliminarea din funcţii a unor români capabili din punct de vedere profesional. Dacă noi reacţionăm şi suntem uniţi, câştigăm.

- Pe drumurile din Transcarpatia am umblat din groapă în groapă . Ca parlamentar, dvs. puteţi face ceva pentru zona aceasta?

- Drumurile sunt aşa în aproape toată ţara. În Ucraina, banii sunt concentraţi la nivel central, iar guvernatorii nu sunt aleşi precum preşedinţii de consilii judeţene, în România. Ei sunt numiţi de la Kiev. Până nu va avea loc reforma administrativă, majoritatea fondurilor nu vor fi la nivel local, pentru a rezolva problema drumurilor comunale. Pentru a primi bani pentru drumuri, trebuie să existe  o conlucrare între primăria locală, autorităţile de la raion şi cele de la regiune, care pot solicita fondurile necesare de la Kiev.

- Dvs., în Parlamentul Ucrainei, faceţi ceva deosebit pentru români?

- Nu fac nimic deosebit pentru români. Fac doar ceea ce-mi dă Dumnezeu putere să fac, pentru toată lumea. La redactarea şi adoptarea  Constituţiei  din 1996, am precizat clar că minorităţile etnice au drept la învăţământ în limba maternă. Tot ca parlamentar, am introdus în Constituţie, la unul din articole, un punct prin care, administraţiile de stat sunt obligate să finanţeze locurile de pregătire compactă a minorităţilor şi programul de dezvoltare naţional-culturală ale acestora. Totodată, am încercat să fiu mereu aproape de români. În fiecare joi, la Cernăuţi, la biroul meu parlamentar  ţin audienţe. Când eu lipsesc, îmi ţin locul colaboratorii mei apropiaţi, Aurica Bojescu şi Petru Posteucă. Acordăm  acolo, inclusiv constaţii juridice, gratuit.
 Slatina (Solotvino), 2011
 
AUTOR:  Florentin NĂSUI, în „Graiul Maramureşului, nr.6466 din 17.06.2011
 
 


Share
Ultima actualizare Duminică, 26 Iunie 2011 07:16
 

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Curs valutar


Horoscop


Vremea


Un mic zâmbet


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact