 Scrisa cu litere cuneiforme, pe tablite de lut, in Mesopotamia, mult inainte de aparitia primelor texte biblice sau a poemelor "Iliada" si "Odiseea", "Epopeea lui Ghilgames" este, fara indoiala, o opera care si azi, dupa cateva mii de ani, are o semnificatie aparte. Personajul principal al epopeii este Ghilgames, regele Urukului. Oras situat in sudul Mesopotamiei, intemeiat -conform legendei- de Ghilgames, in mileniul al IV-lea inainte de Hristos, Uruk a fost unul dintre importantele asezari umane ale acelor indepartate vremuri. "Epopeea lui Ghilgames" este prima incercare scrisa a omenirii de a-si raspunde la eternele intrebari ce-i dincolo de aceasta lume si daca putem ajunge acolo, daca ne putem intoarce in lumea noastra fara a plati un pret mare pentru nemaipomenita indrazneala.
Intregul poem a ocupat un loc de cinste in vestita biblioteca a regelui Assurbanipal , la Ninive. Cititi despre aventurile si despre framantarile interioare ale lui Ghilgames. Veti constata ca de mii de ani, noi, oamenii, suntem (aproape) neschimbati. Veti descoperi in epopee mai multe planuri ale actiunii: prietenia, dorinta de a ramane nemuritori, lupta cu fortele oculte, drama omului, intrebari ale sensului existentei noastre. De fapt , " Epopeea lui Ghilgames" , cea ramasa in istoria omenirii ca una din primele povesti scrise, este o compilatie din vestigiile arheologice ale popoarelor care s-au perindat prin Mesopotamia: sumerieni, hititi, akkadieni. Se presupune ca in forma sa originala Epopeea ar fi avut cam 3600 de versuri. Jumatae dintre acestea au disparut, o data cu tablitele de lut pe care au fost scrise. Sa ne amintim ca in aceste tablite de lut ars e scrisa si o etapa importanta din dezvoltarea relatiilor de productie de pe planeta, anume trecerea de la epoca Comunei primitive la epoca Sclavagista. Acum apar primele orase-stat. Ghilgames, regele Urukului, se pare ca a domnit cu adevarat in acele timpuri si peste acele locuri.Urme ale vechiului Uruk au fost dezgropate unde azi se afla localitatea Warka, aflata cam la 200 km de Bagdad. Ghilgames este un stapan absolut al poporului sau. Duce o viata plina de desfrau. Ca sa-l mai potoleasca, zeii si locuitorii cetatii, convinsi fiind ca doar prietenia il poate schimba in bine pe rege, hotarasc sa-i faureasca un tovaras la fel de puternic, numit Enkidu. Enkidu are menirea de a-l linisti pe Ghilgames, dar este si un personaj pe masura regelui, cu care acesta se pote infrunta, si din care sa reiasa superioritatea regelui Urukului. "Enkidu, cel născut pe tărâmuri sălbatice: iată că paşte iarbă, laolaltă cu gazelele, cu turma de fiare sălbatice, se îmbulzeşte la adăpătoare, şi inima-i dă ghes să stea printre dobitoacele apelor. Fiica plăcerii îl vede, fiară cu chip de om, bărbat vânjos şi crunt, care trăieşte în inima pustiului. - "Iată-l, fiică a plăcerii, dezvăluie-ţi sânii, despoaie-te, farmecele să-ţi stăpânească. Nu te sfii, soarbe-i răsuflarea; îndată ce te va vedea, se va apropia de tine; leapădă-ţi veşmintele, ca trupu-i să te-acopere, şi arată-i fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia. Turma lui de dobitoace, cu care a crescut în pustiu,de el se va înstrăina. Căci pe tine te va învălui în mângâieri dorinţa lui." Fiica plăcerii îşi dezvălui sânii, se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, îşi lepădă veşmintele şi trupul lui o acoperi, îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, şi dorinţa lui o învălui în mângâieri. Şase zile şi şapte nopţi o stăpâni Enkidu pe fiica plăcerii. Când în sfârşit se satură de plăcerea pe care i-o smulgea, vru să se ducă la turma sa de fiare sălbatice. Dar, văzându-lpe Enkidu, gazelele o iau la fugă, fiarele sălbatice se feresc de apropierea lui. Enkidu vru să sară, dar trupul îi era vlăguit, genunchii îi erau înţepeniţi, în timp ce turma sa de fiare sălbatice se îndepărta. Enkidu se simte împuţinat, mersul nu mai e ca altădată, în schimb mintea i s-a deşteptat, întorcându-se, se aşază la picioarele curtezanei; îi priveşte chipul şi se minunează de el, şi ia aminte la spusele ei. Curtezana îi spune lui Enkidu: - "Eşti frumos, Enkidu; te-ai făcut ca un zeu. De ce rătăceşti cu fiarele prin pustiu? Vino, vino să te duc în Urukul-cel-împrejmuit, la templul cel sfânt, lăcaşul lui Anu şi-al lui Iştar, acolo unde este Ghilgameş, cel atotputernic,..." Daca Ghligames este un om, Enkidu este o faptura creata de zei. Plamadit din lut, capata viata din rasuflarea zeitei Aruru. Are maini si piept de om, restul trupului fiind de taur. Trecereasa de la animal la om se face prin intermediul unei femei. S-a schimbat oare ceva intre timp? Conform dexx.ro, Aruru este o zeita akadiana, creatoare a oamenilor. Din porunca zeului Anu, l-a modelat pe Enkidu. De la modelarea argilei, Aruru devine protectoarea olaritului. Anu este zeul cerului in mitologiile din Mesopotamia. Spuneam ca Enkidu se transforma in om, adica invata sa manance, sa bea, sa se spele, sa se imbrace in haine, ca oricare alt om. Se impotriveste lui Ghilgames. Intre cei doi are loc o lupta, din care invingator iese regele. In urma acestui fapt, recunoscandu-i superioritatea, cei doi fosti dusmani devin buni prieteni, pana la moarte. Uniti, cei doi savarsesc numeroase fapte de vitejie. Zeita Istar, zeita dragostei si a fertilitatii il cere de sot, dar Ghilgames o trateaza cu dispret. Acest lucru nu este pe placul celorlalti zei, care decid sa-l pedepseasca pe rege, cum altfel decat omorandu-l, dupa o suferinta de douasprezece zile, pe prietenul sau cel mai bun. Ghilgames pleaca, dupa marea suparare pricinuita de moartea prietenului Enkidu, sa caute Vesnicia. Afla ca nemurirea a fost acordata de zei lui Uta-napistim, (Noe din Biblie?) cel care a supravietuit potopului trimis de divinitati pentru a pedepsi omenirea. Neinfricat, asa cum il stim deja, regele infrunta si biruie multi dusmani, dar, va afla ca nimeni nu poate birui moartea. Nu invinge moartea, dar va primi un important dar, planta " tinerete fara batranete ". Sarpele ii fura planta si viteazul rege se intoarce in cetatea sa. Cel care a văzut totul până la marginea lumii, cel care a ştiut totul şi a cunoscut totul, Ghilgameş, a pătruns totodată şi taina tuturor lucrurilor El s-a împărtăşit din toată înţelepciunea lumii; a văzut ceea ce era tăinuit şi a cunoscut ceea ce a rămas ascuns oamenilor. A dat în vileag vremile dinaintea Potopului. A trudit şi a suferit străbătând Drumul cel Lung.
|
