Saptamana aceasta soseste din tipografie o noua traducere din opera lui Doris Lessing, laureata Premiului Nobel pentru Literatura, in 2007, anunta un comunicat al Editurii Polirom.

“Memoriile unei supravietuitoare” (traducere de Mihaela Negrila) este o distopie cu tenta stiintifico-fantastica. Candva in viitor, viata urbana s-a destramat, comunicatiile s-au prabusit, iar rezervele de hrana se micsoreaza rapid, in timp ce hoarde de oameni migreaza spre zonele rurale si bande de copii cutreiera strazile. Totul este povestit din pespectiva unei femei intre doua varste, care primeste pe neasteptate, intr-o dimineata, vizita unui strain insotit de o adolescenta pe care, fara nici o explicatie, i-o lasa in grija. Din acel moment, viata naratoarei va oscila intre realitatea lumii care se naruie si o realitate personala, tainica.

“Cu “Memoriile unei supravietuitoare”, Doris Lessing ia distanta nu numai fata de realitatea inconjuratoare, ci si fata de mai vechile ei reprezentari ale acesteia. Eroinele pline de ardoare din romanele sale anterioare sint inlocuite de o naratoare care asista, anonima si impasibila, la prabusirea unei lumi. De la fereastra apartamentului in care locuieste, ea inregistreaza cu detasarea unei camere de luat vederi peisajul apocaliptic pe care il are in fata, iar cuvintele pe care le foloseste pentru a-si descrie experienta sunt de o precizie aproape clinica.” (The New York Times)

Doris Lessing (Doris May Tayler) s-a nascut in Persia (actualul Iran) pe 22 octombrie 1919, din parinti britanici. Ulterior, familia ei s-a mutat in Rhodesia de Sud (in prezent, Zimbabwe). Primul roman, “The Grass Is Singing”, o reflectare a propriei copilarii petrecute in Africa neagra, a aparut in 1949. Atrasa de ideologia comunista, se disociaza definitiv de aceasta pe la mijlocul anilor ’50, in urma denuntarii abuzurilor regimului stalinist. Intre 1951 si 1959 publica ciclul “Children of Violence”, apoi inovatorul “Carnetul auriu” (1962; in pregatire la Editura Polirom), experiment literar si joc indraznet cu multiple perspective, considerat o adevarata Biblie a feminismului.

In anii ’70 si ’80 urmeaza seria romanelor “despre spatiul interior”, printre care se numara “O coborare in infern” (1971; Polirom, 2007), “Memoirs of a Survivor” (”Memoriile unei supravietuitoare”, 1974) si ciclul romanelor SF (”Canopus in Argos: Archives”, 1979-1983). Ulterior publica “Al cincilea copil” (1988), “Love, Again” (1996) si “Ben, in the World” (2000). Pentru “Under My Skin: Volume One of My Autobiography, to 1949″ (1995) i-a fost decernat James Tait Black Memorial Prize. A doua (si ultima) parte a autobiografiei sale, “Walking in the Shade”, aparuta in 1997, a fost nominalizata la National Book Critics Circle Award.

De-a lungul impresionantei sale cariere a fost distinsa cu cele mai prestigioase premii literare din Europa, iar in 2007 a devenit a unsprezecea femeie careia i s-a decernat Premiul Nobel. In acelasi an i-a fost publicat ultimul roman, “The Cleft” (in pregatire la Editura Polirom). In seria de autor Doris Lessing a mai aparut “Al cincilea copil” (2008).

“Doris Lessing da glas experientei feminine in literatura. Cu scepticism, pasiune si forta vizionara, ea supune analizei critice o intreaga civilizatie conflictuala.” (din comunicatul Comitetului Nobel pentru Literatura, 2007)

“Sunt convinsa ca pretuim naratiunea tocmai pentru ca isi are tiparul in propria noastra minte. Mintile noastre sunt facute pentru a povesti, sunt modelate in spiritul lucrurilor succesive.” (Doris Lessing)