Aceasta activează în cadrul Spitalului Municipal, fapt contestat de unii dintre aleşii sigheteni.

Vineri, 26 iunie, Consiliul Local Sighet s-a întrunit într-o şedinţă consultativă (fără putere de decizie) a comisiilor reunite, pentru a discuta soarta Societăţii Civile Medicale (SCM) “Dr. N. Ghergulescu” care, în urma unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii ce prevede încetarea contractului de comodat, ar rămâne fără spaţii pentru desfăşurarea activităţii, dacă împreună cu conducerea Spitalului Municipal şi Consiliul Local nu se găseşte o variantă de coabitare în ambulatorul spitalului. 

Societatea Civilă Medicală “Dr. N. Ghergulescu” din Sighetu-Marmaţiei, policlinica privată cum e cunoscută prin zonă, a fost înfiinţată conform OUG nr. 124/1998 în anul 2002, fiind la acea vreme ultima venită printre instituţiile similare din judeţ. Ea îşi desfăşoară activitatea prin contract cu Casa de Asigurări de Sănătate şi, conform legii, are drept de folosinţă gratuită a spaţiilor cu destinaţie de ambulator. În această policlinică îşi desfăşoară activitatea aproape jumătate din medicii Spitalului Sighet, majoritatea medici primari cu prestigiu. Între timp, SCM Ghergulescu a devenit celebră pentru dotările pe care le are, pentru calitatea serviciilor - fapt necontestat de nimeni. Ceea ce a provocat discuţii, controverse şi interpelări în cadrul Consiliului Local şi Primăriei Sighet a fost faptul că societatea medicală funcţionează în aceeaşi clădire cu ambulatorul Spitalului Municipal Sighet.

Primăria comunei Poienile de Sub Munte derulează proiectul “Calea Poienilor - Cooperare transfrontalieră pentru deschiderea unui punct de trecere a frontierei pe Valea Ruscovei”. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană şi de Guvernul României prin Programul de Vecinătate România-Ucraina 2004-2006. Autorităţile au declarat că prin intermediul lui urmăresc îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare transfrontalieră între microregiunea Valea Ruscovei (România) şi raionul Verhovena (Ucraina) pentru asigurarea dezvoltării socio-economice a regiunii. Astfel, în perioada 21-23 iunie 2009, un grup de 20 persoane de pe Valea Ruscovei, format din reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi ai mediului de afaceri, a participat la un schimb de experienţă în raionul Verchovena din regiunea Ivano-Frankivsk, Ucraina. “Prin organizarea acestui schimb de experienţă am urmărit motivarea participanţilor români să întreprindă acţiuni specifice dezvoltării activităţilor economice, în special a celor din domeniul turismului şi observarea/preluarea unor modele de bună practică în domeniul dezvoltării comunitare durabile”, a precizat managerul proiectului, Vasile Popovici.

La finele săptămânii trecute, la Suceava s-a desfăşurat ediţia a X-a a Concursului Naţional de Interpretare de Muzică Populară a Artiştilor Nevăzători. La festivalul-concurs susţinut pe scena sălii de spectacole “Dom Polski” din Suceava au participat peste 300 de interpreţi, artişti nevăzători din 20 de judeţe ale ţării, Maramureşul fiind reprezentat de Ansamblul “Floare de colţ” al Asociaţiei Nevăzătorilor filiala Sighetu-Marmaţiei, format din Gheorghe Năsui, Sidor Sulici şi Vasile Ghereben - vioară, Simion Gaga - zongură şi Mirela Mureşan - dobă, avându-i soliste pe Veronica Pop, Anişoara Năsui şi Anuţa Timiş. La secţiunea taraf, a cucerit locul III, premiu cu atât mai prestigios cu cât preşedintele juriului a fost prof. univ. dr. doc. Marin Constantin, dirijorul corului “Madrigal”. 

Precum va spuneam deunazi, azi am fost in Baia Mare la Campionatele Europene de culturism si fitness juniori, junioare si masters. Un spectacol superb pentru cunoscatori, profesionisti sau amatori. Un concurs unde au fost prezenti enorm de multi sportivi talentati, de la juniorii si junioarele care promit multe in culturismul si fitnessul de maine, pana la ''batranii'' acestui sport care la cei 50-60 de ani(unii si mai mult) arata de parca acum s-au apucat de tras de fiare. E incredibil ce poate face acest sport dintr-un fizic uman.

Din pacate nu am urmarit concursul pana la capat(datorita faptului ca am mers in Baia Mare cu o masina de ocazie si inapoi eram conditionat de acelasi mijloc de transport), am vizionat doar partea de fitness juniori si junioare, dar a fost ce vedea. Sportivi care la programul liber ales si la prezentarea pozitiilor obligatorii au dat totul pentru a convinge juriul ca el/ea trebuie sa castige locul I. Lotul Romaniei condus de prof. Dan Enuta a facut o imagine remarcabila castigand locul I la junioare sub 163 cm, open junioare si la juniori. Am facut mai mult poze si am filmat decat sa urmaresc concursul cu atentie, pentru ca in orice moment vedeam cate un sportiv care imi capta atentia si il urmaream pana iesea din raza mea vizuala. Tin sa precizez ca sportivii straini au fost in general mult mai amabili cu noi decat cei romani. Isi faceau timp oricand pentru o poza(uneori chiar mai multe) sau un autograf. Orice ar fi facut se opreau din treaba si iti zambeau si te salutau de parca te-ar fi cunoscut de cand lumea.

Au fost prezente si o multime de oficialitati, incapand cu Rafael Santoja, presedintele IFBB si continuand cu presedintele Federatiei Romane de Culturism si Fitness insotit de alti membri din conducerea Federatiei si terminand cu oficialitati locale din partea Prefecturii Maramures.

Romanii din unele dintre judetele cu cel mai mic venit mediu pot spera la prima casa cu credit garantat de stat. Cei de la polul opus au nevoie de leafa partenerului, pentru ca, desi au castiguri mari, preturile la case sunt si mai mari.

In unele judete ale tarii, preturile locuintelor tin cont de veniturile locuitorilor. Asa se explica faptul ca in unele dintre judetele in care s-a inregistrat in 2008 cel mai mic venit mediu, o persoana care are un astfel de venit poate accesa creditul pentru o locuinta prin „Prima casa”. Conform unui studiu realizat de cotidianul „Business Standard”, cele mai mici venituri medii s-au inregistrat in 2008 in judetele Bihor, Calarasi, Harghita, Covasna si Bistrita-Nasaud. Am luat in calcul preturile medii ale apartamentelor cu doua camere din cartierele decente ale capitalelor de judet, iar calcularea salariilor medii in euro s-a facut la un curs de 4,2 lei pentru un euro.

Cel mai usor se poate cumpara un apartament cu doua camere in resedinta de judet din judetul Covasna, in cartiere din Sfantu Gheorghe.

Emotiile nu au trecut definitiv. Azi, liceenii care apartin minoritatilor nationale au sustinut examenul de bacalaureat la limba si literatura materna. Ca de fiecare data, candidatii au avut asupra lor doar actul de identitate. Telefoanele mobile si alte materiale au fost depozitate intr-o sala special amenajata. Marti, 30 iunie, candidatii vor sustine proba scrisa obligatorie a profilului (Geografia, Istoria Romaniei sau Matematica). Maine are loc proba scrisa sau practica, la alegere, din aria curriculara corespunzatoare specializarii (o alta limba moderna, limba latina, literatura universala, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, sociologie, filosofie, fizica, chimie, biologie, informatica sau alte discipline ale filierei tehnologice). Ultima proba a bac-ului se va desfasura in 2 iulie, cand elevii vor sustineproba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare care nu corespund profilului, respectiv matematica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, educatie antreprenoriala, educatie fizica sau o limba moderna. Primele rezultate se vor afisa in 5 iulie, pana la ora 16, dupa care, cei nemultumiti de rezultate pot depune contestatii pana la ora 20.

Joi, 25 iunie, în jurul orei 12.30, subofiţerul jandarm aflat în timpul serviciului la Judecătoria Sighetu Marmaţiei a fost solicitat pentru a interveni la aplanarea unui conflict iscat între doi cetăţeni, care constituie părţi adverse într-un proces aflat pe rol.

S-a constatat că scandalul a fost provocat de către Alexandru C. (41 de ani), din Sighetu Marmaţiei, care a adresat  injurii, ameninţări, cuvinte şi expresii jignitoare unui bărbat cu care se afla în proces şi avocatei acestuia. Pentru comportamentul său, bărbatul a fost sancţionat contravenţional, cu amendă de 200 lei.

Subofiţerul jandarm aflat în timpul serviciului la Trezoreria Sighet, în 24 iunie, a surprins-o pe minora H.D., care, aflându-se în faţa instituţiei împreună cu mama ei, a adresat injurii şi cuvinte jignitoare unui bărbat care trecea prin zonă.

Deoarece mama minorei, Ioana H. (38 de ani), nu a luat nicio măsură faţă de comportamentul fiicei sale şi a refuzat să dea curs invitaţiei de a se prezenta la sediul Jandarmeriei împreună cu  minora pentru a clarifica situaţia, a fost sancţionată cu amendă de 100 lei.

La orele de vârf, maramureşenii călătoresc în condiţii inumane. Mijloacele de transport în comun (unele dintre ele datând de prin anii ’82) sunt umplute până la refuz, iar cetăţenii se coc la propriu. Atât în Baia Mare, cât şi la Sighetu Marmaţiei, transportul în comun devine un adevărat calvar pentru cetăţeni pe timpul verii.

Dacă pe timp de iarnă călătorii sunt nevoiţi să înfrunte gerul şi curentul care intră pe geamurile şi pe sub uşile autobuzelor distruse de vreme, în timpul verii, băimărenii călătoresc într-o adevărată saună. În această situaţie se află atât cei care circulă cu autobuzele, cât şi "abonaţii" troleibuzelor. Cauza acestei stări a lucrurilor este faptul că operatorii de transport public ţin şi de ultimii bănuţi. Ei au apreciat că, în plină criză economică, reducerea cheltuielilor este una dintre soluţiile salvatoare şi pentru societatea Urbis S.A. În Sighetu Marmaţiei, se întâmplă acelaşi lucru. După nici zece minute de călătorie, sighetenii ies din autobuze fără vlagă. Societatea care se ocupă de transportul în comun pe raza oraşului Sighetu Marmaţiei, SC Transport Mara Nord SA, se află în pragul falimentului, iar parcul auto al firmei este în stare avansată de degradare. Pe timp de ploaie, călătorii trebuie să se ferească de apa care intră prin spărturile autobuzelor, iar fumul înecăcios scos pe ţeava de eşapament este un adevărat pericol pentru populaţie. Într-un cuvânt, sighetenii se plâng că sunt nevoiţi să circule într-o "troacă plină de rugină" pentru care plătesc zilnic chiar şi 3 lei.

Din cauza unei guri de canal care a rămas descoperită de mai bine de cinci luni, circulaţia pe strada Dragoş Vodă din Sighetu Marmaţiei se realizează foarte greu, existând mai tot timpul pericolul unor accidente.

Deşi locul este marcat, e foarte greu ca şoferii să ocolească ditamai groapa, riscând de multe ori să intre pe contrasens. Problema a apărut, evident, după ce capacul a fost furat. Şi până acum nici măcar hoţii nu au fost prinşi, darămite rezolvată situaţia.
"De atâta amar de vreme gura asta de canal stă descoperită. La orele dimineţii, când traficul este maxim, ca să o ocoleşti, se formează încă o bandă de circulaţie. Chiar nu se poate face nimic?", se întreabă Vasile Pop.
Oameni de bună-credinţă au încercat, dar fără niciun rezultat, să rezolve problema, spinoasă (de altfel), a gurii de canal. "Am fost la Primărie şi... nimic. M-au trimis la Acaterm, iar cei de aici mi-au spus că gura de canal aparţine de cei care au executat lucrări de reabilitare a reţelelor de apă şi canalizare, în cadrul programului SAMTID-ADIL. Acum unde să mă mai duc? M-am lăsat păgubaş", a spus, dezamăgit, Marian S.

Municipiul Sighetu Marmaţiei este mărginit de trei râuri. În pofida acestui fapt, locuitorii urbei nu beneficiază încă de un ştrand. În plin sezon estival, cei care vor să se relaxeze sau să se răcorească sunt nevoiţi să plece ori la Ocna-Şugatag, ori în alte localităţi, unde există spaţii amenajate în acest sens.

Până în anul 1989, pe malul râului Iza, exista totuşi o plajă amenajată, unde sighetenii se refugiau în zilele toride. Dar respectiva plajă (dacă se mai poate numi aşa) e acum într-o strare deplorabilă: bălării, cai care pasc în voie, peturi, bălegar, mizerii. E de-a dreptul riscant să te aşezi pe o pătură...
"Nu e normal ca, pe timp de vară, să nu avem un loc amenajat să ne răcorim sau să facem plajă. Pe vremuri, mergeam cu copiii pe malul Izei. Primăria ce face? E aşa de greu să se amenajeze un loc cât de cât pentru noi, un ştrand, ceva",
spune Sergiu Luscalov, pensionar.
Unii cetăţeni ai urbei dau sugestii.
"Nu ar trebui cheltuiţi prea mulţi bani. Dacă primăria nu poate, să lase pe altcineva interesat să amenajeze acest loc pe malul Izei. Cândva existau condiţii bune pentru plajă. De ce atunci s-a putut şi acuma nu?", îşi exprimă nemulţumirea Ioan Pop, muncitor.

Instituţiile publice din Maramureş nu au primit, în cursul zilei de vineri, 26 iunie, vreo atenţionare meteorologică de precipitaţii sau de producere a unor fenomene meteorologice periculoase. Cu toate acestea, apele au făcut ravagii la Sighetu Marmaţiei, Rona de Sus, Rona de Jos, Coştiui, Bistra, Petrova şi Târgu Lăpuş.

La Sighet au fost inundate câteva imobile şi terenuri agricole, iar vântul puternic a doborât copacii peste autoturismele localnicilor. O echipă operativă formată din pompieri, jandarmi, poliţişti, lucrători de la Ambulanţă, cei de la Apele Române, coordonaţi de viceprimarul Ovidiu Nemeş, au intervenit întreaga noapte pentru înlăturarea efectelor furtunii.
"Am ridicat copacii căzuţi pe străzile Eminescu şi Gării. Aici, apele au intrat în subsolurile câtorva case de pe strada Cloşca şi în curţile imobilelor de pe Crişan. Pompierii au intervenit evacuând apa din subsoluri. Mai afectată a fost strada muzeului, unde râul Ronişoara a inundat terenurile agricole", a spus Ovidiu Nemeş, viceprimar al Sighetului.
Sighetenii afectaţi de furtună acuză autorităţile pentru lipsa de interes în ce priveşte efectuarea lucrărilor de canalizare. "Ne-au fost inundate casele şi subsolurile. Apele nu ne-ar fi intrat în casă, dacă lucrările de pe stradă erau terminate şi făcute aşa cum trebuie. Sper ca măcar acum cei care au atribuţii în acest sens să îşi facă treaba", a spus, cu lacrimi în ochi, Gabriela Belea, locuitor pe strada Cloşca.

Locuitorii comunei Bistra sunt speriaţi de moarte, deoarece o ursoaică cu pui le dă târcoale de ceva timp căutând, probabil, hrană, mai ales în zona Haiuschi, unde există mai multe terenuri cultivate.

Panica creată printre săteni e justificată, fiindcă, nu de mult timp, câţiva urşi au făcut ravagii într-o gospodărie, ucigând şase vite, iar anul trecut doi localnici au fost nimiciţi de urşi. Declaraţiile oamenilor care au dat nas în nas cu ursoaica sunt de-a dreptul şocante.
"Fiind perioada ciupercilor, m-am dus să culeg în zona Haiuschi. La un moment dat, am încremenit. Spre mine venea o ursoaică cu doi pui. Am scăpat cu fuga şi cred că nu voi mai merge repede după ciuperci", a declarat Ioan B.
"Am văzut-o când trecea pe un teren de-al meu. Este un exemplar foarte frumos, dar o ursoaică cu pui este foarte periculoasă. Nu ştim ce să ne facem. Ne este frică să nu se întâmple vreo nenorocire", a spus Maria I.
"M-am speriat foarte tare când m-am dus la păscut cu vaca. S-a ridicat în două labe şi nu am ştiut cum să fug mai repede", a zis Ivan S.