Într-un moment când pierduse domnia, Radu Şerban frecventează pe contele de Altheim (lider influent al "militia christiana"şi împreună cu George de Hommonay, lider al nobilimii catolice transilvane din Ardeal, urzesc un plan contra lui Gabriel Bethlen, Radu Şerban sperând la sprijin în redobândirea domniei ŢR.

În articolul "Prezenţa domnilor români în militia christiana"din Rev. Ist. Vol XXIX, no. 7-12, iul-dec 1943, autor C. Gölner, ne prezintă un număr mare de domni români prinşi în mirajul propagandei Ligii  Creştine, promovată de anturajul ducelui de Nevers, Charles de Gonzague.

Acest miraj a dus la pierderea domniei de către Radu Şerban şi în final la pierderea vieţii în exil în condiţii neclare.

Partizanatul "militia christiana"în războiul de treizeci de ani conduce la disiparea şi chiar la dispariţia ordinului.

Cinema Borsa 16 - 22 iulie

Vineri 16.07.2021

Ora 19:00 – Scapă dacă poți 2! Turneul Campionilor, Ro sub,  Acțiune, Aventuri, Horror, SF, Mister

Sambata 17.07.2021

Ora 14:00 – Space Jam: O nouă eră, dublat Ro, animaţie, aventuri, familie, comedie

Ora 16:00 – Scapă dacă poți 2! Turneul Campionilor, Ro sub,  Acțiune, Aventuri, Horror, SF, Mister

Ora 18:00 – Văduva Neagră, Ro sub,  Acțiune, Aventuri, SF

Program Cinema Mara 16 iulie –22 iulie

 16.07.2021           vineri

Space Jam: A New Legacy 2D – 16.00 – 16 lei/13 lei

Gunpowder Milkshake – 18.15– 16 lei/13 lei

Escape Room: Tournament of Champions – 20.30 – 16 lei/13 lei                                               

17.07.2021   sambata

AV: The Croods: A New Age 3D – 12.00   -  18lei/15lei

Luca 3D – 14.00 – 18lei/15lei

Spectatorii din Borșa și Sighetu Marmației se vor bucura de o premieră vineri, 23 iulie 2021, când filmul care deschide oficial Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) la Cluj-Napoca se va vedea simultan și în cinematografele lor. Evenimentul marchează aniversarea a 20 de ediții ale celui mai mare festival de film din România, comedia spaniolă multi-premiată Dineu cu vecinii de sus (r. Cesc Gay, 2020) fiind proiectată în aceeași zi, simultan, în 20 de localități din țară.

COMUNICAT

"Olimpismul este un distrugător al zidurilor despărțitoare. Apelează la aer și lumină pentru toți." Pierre de Coubertin

Muzeul Municipiului București vă invită să vizitați, începând cu data de 23 iulie 2021, la Casa Filipescu-Cesianu / Muzeul Vârstelor (Calea Victoriei nr 151), expoziția cu lucrările câștigătorilor Olimpiadei de Benzi Desenate, ediția a IIa-a, 2021.

Cu sprijinul Bibliotecii Județene „George Barițiu” Brașov prin Centrul de excelență pentru copii și tineret, bibliotecile publice și școlare din întreaga țară s-au alăturat proiectului, iar în perioada februarie – iunie 2021 au invitat elevii pasionați de cea de a 9-a artă să se înscrie în concurs și să participe la întâlniri în cadrul bibliotecilor sau la ateliere online, pentru a realiza lucrări de bandă desenată cu tema propusă de Olimpiada BD 2021.

Întreaga viaţă a Sfântului Antim Ivireanu ridică o serie întreagă de dileme. Şi mai ales sfârşitul trupesc al Domniei Sale.

Ştim că era de origine gruzină, de asemenea era un om extrem de învăţat, erudit chiar. Cel puţin în materie de cunoştinţe lingvistice.

Căzut rob la turci (răpit, robit, vândut), slujeşte pe lângă Patriarhia Ecumenică, acolo este eliberat şi acolo este trecut în monahism probabil. Slujea ca tipograf, învăţând mai multe limbi: greaca, turca, araba. Lucra xilogravură, pictură, broderie.

Era moralizator, fără de tăgadă. Spunea lucrurilor pe nume direct, clar !

Precum strămoşul său, Vlad Dracu, om dintr-o singură bucată ca şi fiul său, Vlad Ţepeş, Mihai Viteazu este sensibil la propaganda habsburgică şi încearcă o apropiere de apuseni (aşa după cum Vlad Dracu făcuse prin apropierea de regele şi împăratul Sigismund de Luxemburg).

În articolul "Prezenţa domnilor români în militia christiana"din Rev. Ist. Vol XXIX, no. 7-12, iul-dec 1943, autor C. Gölner, ne prezintă un număr mare de domni români prinşi în mirajul propagandei Ligii  Creştine, promovată de anturajul ducelui de Nevers, Charles de Gonzague.

În teorie, Militia christiana era un ordin cavaleresc semi-secret de luptă pentru creştinătate, dar împotriva altor culte de fapt.

În Rev. Istorică, Vol. XXV, no. 1-3, ian-mart 1939, pag. 39-44, ne este prezentată o carte document în limba germană, scrisă de către un ofiţer german despre perioada ocupaţiei militare din timpul primului război mondial, între 1916-1918. Gerhard Velburg- <Rümänische Etappe. Der Weltkrieg. Wie ich sah > Minden i. W. Berlin-Lipsca, în română: autor Gerhard Velburg- <Etapa românească. Războiul Mondial. Aşa cum l-am văzut>.

Aşa cum e redat conţinutul conţinutul cărţii în paginile Revistei Istorice este nu numai un document, ci practic un remarcabil scenariu de film pe tărâm românesc. De citit !

În unii germani se trezeşte nostalgia originii şi simţul de agricultori, uitând războiul şi respirând din plin aerul patriarhal. Alţii se bucură de prezenţa Doamnelor frumoase şi elegante în rochii scurtissime, zâmbind (comentatorul român spune: "Ce ruşine. Să le credem străine !").

Comandamentul german trebuie să dea un ordin strict secret, dar de mult cunoscut, contra ofiţerilor care se fac de râs cu femeile (în partea finală a articolului).

Originea georgiană (gruzină) a Sfântului Antin Ivireanul e neîndoielnică. De asemenea, faptul că era un poliglot ne-o demonstrează cunoştinţele lingvistice ale Domniei Sale.

Dar că ar fi fost Desposin nu avem de unde ştii decât prin Sfinţenia Domniei Sale.

Dacă ar fi fost Desposin, înseamnă că se încadra la urme de susan şi ţelină (căci să recunoaştem, Domnul Isus nu era chiar arian).

De unde această presupunere ?

Iată de unde: în lucrarea <Impact de l’ imprimerie et rayonnement intellectueles des Pays Roumain>. Ed. Biblioteca Bucureştilor, 2009 scrie despre regele Artchil Bagration al Imeretiei, apoi al Khartli şi Kakhetia, apoi iar al Imeretiei de trei ori astfel: 1661-1663; 1664-1675; 1690-1691; 1695-1696; 1698, că descindea din regele David şi susţinând cosanguinitatea cu Domnul Isus, ceea ce îi stârneşte reacţia Prinţului Dimitrie Cantemir în 1712, căci nu se abţine a le categorisi drept fabule (op. citată, pag. 35). 

 Aflăm din lucrarea Mileker- "The Year One. Art og the Ancient World East and West", Metropolitan Museum of Art, New York, 2000, pag. 19, că în 116 î.e.n. o corabie plecată din Egiptul faraonului Ptolemeu al VIII-lea a ajuns în India. Echipajul era probabil grecesc, ca şi căpitanul navei: Eudoxus. După acest debut comercial, circa 20 de corăbii navigau între Egipt şi India în fiecare an.

O lucrare antică < Periplus Marys Erythraei> oferă navigatorilor informaţii detaliate despre vânturi, distanţe, porturi la Marea Roşie, Golful Aden, coasta vestică a peninsulei indiene.

În sudul Indiei, în actualul stat Kerala a fost o difuzie primară a creştinismului, într-o perioadă pe când aceasta era doar o sectă (cea nazarineană) în cadrul religiei mozaice. Ulterior, a fost o expansiune siro-iacobită care a absobit vechile influenţe. Sfântul Apostol Toma zis în popor Necredinciosul a avut marea credinţă de a propovădui pe tărâm oriental indic, suferind spune-se moarte martirică. În Kerala sunt influenţe hristice extrem de vechi...

Tot din lucrarea Didahiile pag. 243-244 (Sf. Antim Ivireanul):

<Patru bunătăţi ale sufletului: 1. Vitejia; 2. Înţelepciunea; 3. Dreptarea; 4. Curăţenia.

Patru bunătăţi ale trupului: 1. Tăria; 2. Întregimea; 3. Frumuseţea; 4. Sănătatea.

Șapte păcate de moarte: 1. Trufia; 2. Iubirea de arginţi; 3. Curvia; 4. Mînia; 5. Lăvomia; 6. Zavistia; 7. Lenevia la faptele cele bune.

Şapte faceri de bine împotriva acestora: 1. Smerenia; 2. Eftinătatea; 3. Înfrânarea poftei; 4. Îngăduinţa; 5. Postul împotriva lăcomiei; 6. Dragostea; 7. Nevoinţa.

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Iată un extras lucrarea Didahiile (Sf. Antim Ivireanul):

<A povesti lucruri minunate, iaste dată oamenilor celor învăţaţi... A descoperi taine mari şi peste fire, iaste dată celor ce sunt desăvârşit în bunătăţi. Iară în mine, neaflându-se nici unele din acestia, nu va putea să auză nimeni nimic de folos.

Drept aceia, cu multă jălanie îmi ticăloşesc nevredniciia şi-mi caut şi făr de voia mea a tăcea...

Zece porunci sunt scrise în Lege şi niciuna nu ţinem.

Porunca cea dintâiu zice să nu avem alt dumnezeu înaintea Lui, iar noi avem pe mamonul nedreptăţii.

A doua poruncă zice să nu luăm numele Domnului în deşert, iar noi îl purtăm prin gurile noastre ca o nimica.

Dna Ecaterina Lung are un articol complex şi complet în Revista Istorică Serie Nouă Tomul XVII, 2006, Nr. 5-6, sept-dec 2006, intitulat <Imaginea familiei între realitate şi utopie în opera lui Antim Ivireanul>, unde este preluată din Dan Horia Mazilu descrierea [caracterizarea] drept <inflexibil îndreptător al moravurilor> (din lucrarea <Introducere în opera lui Antim Ivireanul>, Buc., 1999, pag. 106). Se au în vedere aici unele din lucrările Înaltului Prelat Antim Ivireanul, anume <Didahiile> (rămasă manuscris atunci, publicată ulterior), ori <Învăţătură pre scurt pentru taina pocăinţei> prin care Episcopul de Râmnic, mai apoi Mitropolitul încerca să îndrepte moravurile preoţilor şi să asaneze şi să îndrepte moravurile eronate ale societăţii (greşite atunci ca şi acum, în ţărişoara -pe atunci doar Principatele- locuite [şi de] romanim gavanim). Probabil în urma unor reproşuri [mustrări] făcute Domnului Nicolae Macrocordat sau a unor atitudini văzute drept politice este caterisit şi surghiunit –şi chiar ucis-]..

Din imaginea prezentată deducem că Antim Ivireanul s-a manifestat nu numai ca o personalitate justă, ci şi cu o aură de Sfinţenie. Mai multe argumente în acest sens au fost necesare pentru canonizarea Domniei Sale de către naţiunea şi Biserica căreia I s-a dedicat în întegime, trup şi suflet (Înaltul Prelat a fost declarat Sfânt de către Biserica Română în 1992. Este prăznuit la 27 septembrie). A fost omorât de ostaşi turci în Rumelia.

O cu totul altă ipoteză asupra revoltelor localizate din Imperiul Otoman (Aydin, Manisa) pare a fi legată de susţinerea pe care Musa Çelebi o mai avea în unele oraşe.

Că dintre revoltaţi, în special din cei din Manisa e posibil să fi trecut apoi în Rumelia şi ulterior în Ţara Românească e o ipoteză pe care nu o putem exclude. De asemenea, unele "coincidenţe" din România cu zona kurdă ar putea proveni tot pe această filieră, precum şi localităţile denumite Cilibia (dar incert; ar putea proveni şi dintr-un subdialect turcic local, cuman sau peceneg).

Nu i se poate atribui Şeicului atribute moscovito-leningrădene de sec. XX (un curent sociologic pseudo-marxizant din Turcia îi atribuie tendinţe sociale), căci el era exclusiv un mistic (posibil vizionar, dar incert).

Dar că se încerca o împăcare între  populaţia pre-existentă şi cuceritorii tribali turci care aveau o structură organizaţională tradiţională, precum şi cu unii feudali ai războiului din Rumelia nu este exclus. Greu de explicat Manasia şi Smirna Ialomiţa, precum şi alte toponime ca Valea Argovei Călăraşi... Par a fi relocaţi din Asia Minor, dar cine poate fi sigur sută la sută ?

În Rev. Istorică, Vol. XXXI, no. 1-12, ian-dec 1945, pag. 39-69, sub titlul <Note despre Antioh Cantemir> V. Mihordea prezintă un foarte detaliat studiu despre activitatea diplomatică a tânărului Prinţ, unde arată şi aşteptările sale de a prelua domnia Moldovei sub protecţia Rusiei la 1736, dar care nu se finalizează, deoarece turcii au succese militare contra austriecilor, Suedia ameninţa Rusia şi pacea de la Belgrad va fi defavorabilă Rusiei. Prin regimentul moldovenilor ce au luptat în armata feldmareşalului Munich trebuie văzuţi pe cei care l-au urmat pe prinţul Dimitrie Cantemir în exil. Regimentul era condus de doi Cantemireşti, Constantin şi Dimitrie, fii ai lui Antioh Vodă.

Prinţul contactează în timpul misiunilor diplomatice un început de tuberculoză, combinată cu o afecţiune la ficat.

Lucrările literare (satire, fabule, epigrame, scrisori) ale Prinţului Antion Cantemir sunt considerate primele de valoare ale literaturii ruseşti. Era vorbitor de rusă, moldovenească, latină, italiană, franceză, greacă modernă, greaca veche, slavonă, spaniolă, engleză cf. abatelui Guasco.