STIRI
Imperiul Otoman şi credinţa în egalitate socială şi confesională P a VI-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Vineri, 23 Iulie 2021 10:43 |
Referitor la oiconimele din România care par a fi de provenienţă anatoliană, reopinăm că ele ar putea proveni şi dintr-un amestec dintre ostaşii lui Mircea cel Bătrân trimişi ca sprijin pretendentului (ginerele său) Musa cu femei din Rumelia ori Anatolia. Doar că descendenţi ai acestui amestec ar putea fi şi aici, dar şi în Rumelia, ori Anatolia. Ar putea fi şi descendenţi ai Şeicului Bedreddin Mahmud în România ? Ciudată, dar destul de bună întrebare.
De fapt, o cu totul altă chestiune ne preocupă acum. Care să fie cauza reală a condamnării şi executării Şeicului Bedreddin Mahmud ? Căci implicarea sa în evenimente nu este clară deloc. Apoi, calităţile sale pedagogice şi logica sa erau apreciate, căci la Iznik are obligaţia de a preda irshad, fiind plătit cu un salariu lunar pentru aceasta. Prenumele său poate proveni de la numele profetului Mahomed ori din numele tribal kurd Mahmudi, nume tribal care ar fi de asemenea extras din numele profetului (teoretic).
E îndoielnic că vom găsi cauza în arhivele din Istanbul, căci dacă ar fi existat înregistrări scrise ale condamnării, acestea ar fi fost analizate temeinic de strănepotul său, scriitorul Halil, care a concluzionat că condamnarea sa era motivată politic (urfi).
|
Citeşte mai mult...
|
|
Ce înseamnă astăzi concepţia istorică? P a IV-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Vineri, 23 Iulie 2021 10:36 |
În Rev. Istorică, Vol. XXV, no. 1-3, ian-mart 1939, pag. 2, dl. Iorga spune de la bun început:
<Lecţia întâi de istorie universală trebuie să atingă un subiect în legătură cu materia pe care o predau, dar să se ţină în limita unor anumite generalităţi şi… cred chiar că aceste generalităţi nu au să se ţină numai în linia înaltelor teorii… ci să se coboare la realităţile foarte serioase , ba chiar tragice şi ameninţătoare din timpurile noastre, pentru ca şi studiile acestea istorice să aducă un folos în marea luptă pe care o duce omenirea pentru drept şi unele popoare pentru însăşi existenţa lor…>.
Toate evenimentele externe presau. Japonia intrase în China de mult, iar un conflict nedeclarat între submarinele germane şi restul lumii era deja deschis de ceva ani. Omenirea se pregătea de o confruntare deschisă, dar trebuia să accelerăm distrugerea prin depăşirea războiului clasic şi trecerea la altă fază, a anihilărilor aproape cvasi-totale.
|
Citeşte mai mult...
|
Maramureşean arestat dupa ce a fost gasit cu două grenade şi unsprezece cartuşe in masina |
|
|
|
Scris de Sighet Online
|
Vineri, 23 Iulie 2021 10:33 |
În cadrul unei acţiuni operative pe linia combaterii contrabandei cu ţigări, poliţiştii de frontieră au descoperit, în maşina unui maramureşean, două grenade şi unsprezece cartuşe. Cercetările au fost extinse şi, la domiciliul şoferului, au fost descoperite 500 de pachete cu ţigări de contrabandă şi două trofee de vânătoare. Bărbatul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, cercetările fiind continuate de poliţiştii de frontieră, sub coordonarea Parchetului.
|
Citeşte mai mult...
|
Program Cinema Mara Sighet 23.07.2021 – 29.07.2021 |
|
|
|
Scris de Sighet Online
|
Joi, 22 Iulie 2021 10:20 |
Vineri 23.07.2021
Ora 15:45 - Furia unui om periculos, Ro sub, Acțiune, Thriller
Ora 17:40 – G.I.Joe: Snake Eyes, Ro sub, Acțiune, Aventuri, SF, Thriller
Ora 20:00 – DESCHIDERE ANIVERSARĂ TIFF: Dineu cu vecinii de sus, Ro sub, Comedie
Sambata 24.07.2021
Ora 12:00 – Familia Crood 3D: Vremuri noi, dublat Ro, animaţie, aventuri, familie, comedie
Ora 14:00 – Luca 3D, dublat Ro, animaţie, aventuri, familie, comedie
Ora 16:00 – Furia unui om periculos, Ro sub, Acțiune, Thriller
Ora 18:15 – Old:Prizonierii timpului, Ro sub, Acțiune, Aventuri, SF, Thriller
Ora 20:15 – G.I.Joe: Snake Eyes, Ro sub, Acțiune, Aventuri, SF, Thriller
|
Citeşte mai mult...
|
Program Cinema Borsa 23.07.2021 – 29.07.2021 |
|
|
|
Scris de Sighet Online
|
Joi, 22 Iulie 2021 10:16 |
Vineri 23.07.2021
Ora 18:00 – G.I.Joe: Snake Eyes, Ro sub, Acțiune, Aventuri, SF, Thriller
Ora 20:00 – DESCHIDERE ANIVERSARĂ TIFF: Dineu cu vecinii de sus, Ro sub, Comedie
Sambata 24.07.2021
Ora 14:00 – Familia Crood: Vremuri noi, dublat Ro, animaţie, aventuri, familie, comedie
Ora 16:00 – G.I.Joe: Snake Eyes, Ro sub, Acțiune, Aventuri, SF, Thriller
Ora 18:00 – Furia unui om periculos, Ro sub, Acțiune, Thriller
Duminica 25.07.2021
Ora 14:00 – Familia Crood: Vremuri noi, dublat Ro, animaţie, aventuri, familie, comedie
Ora 16:00 – Furia unui om periculos, Ro sub, Acțiune, Thriller
Ora 18:30 – G.I.Joe: Snake Eyes, Ro sub, Acțiune, Aventuri, SF, Thriller
|
Ultima actualizare Joi, 22 Iulie 2021 10:18 |
Citeşte mai mult...
|
Sfântul Antim Ivireanul: Cazanie la Vovedenie bogorodiţe |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Joi, 22 Iulie 2021 10:11 |
Tot din lucrarea Didahiile pag. 43-44 (Sf. Antim Ivireanul):
<Că ce tărie are ticăloasa mea limbă, a lăuda şi a cinsti pre una ca aceasta [pe Sfânta Preacurata Fecioară], care iaste aleasă şi întru tot îmbunătăţată mai nainte decât toată zidirea, cum zice la Cântarea Cântărilor ? Sau ce putere are izvorul meu cel cu o picătură de apă să adape o grădină sufletească ca aceasta ?
Vede-se în Sfânta Scriptură…, cum că împăratul Solomon au făcut casa Domnului cu trei despărţituri:… iară a treia despărţitură, unde era Sfânta Sfintelor şi intra într-un an o dată numai arhiereul, să închipuia al treilea ceriu, care stă deasupra celui de-al doilea, întru care nu intră nimenea, făr'numai adevăratul arhiereu Hristos, Domnul nostru.
|
Citeşte mai mult...
|
Claudius Aeliani Partea a XXXXI-a: Ist. div. 7.13.: Zicala lui Agesilas |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Joi, 22 Iulie 2021 09:34 |
Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.
A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…
Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…
Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.
|
Citeşte mai mult...
|
Claudius Aeliani Partea a XXXX-a: Ist. div. 7.12.: Zicala lui Lyssandre sau a lui Philippe |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Joi, 22 Iulie 2021 09:27 |
Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.
A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…
Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…
Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.
Text franceză 7.12.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 7.12: <Mot de Lysandre ou de Philippe. IL faut amuser les enfants avec des dés, et les hommes avec des serments. Ce mot est attribué à Lysandre par les uns, et par les autres à Philippe, roi de Macédoine. De quelque part qu'il vienne, il ne me paraît pas juste. On ne doit pas trouver étrange que Lysandre et moi nous n'approuvions pas les mêmes choses. Son penchant naturel le portait à la tyrannie; et je découvre assez ma façon de penser, en blâmant sa maxime. >(preluat din traducerea franceză din limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).
|
Citeşte mai mult...
|
Scriitorul şi eruditul Domn Nicolae Mavrocordat |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Joi, 22 Iulie 2021 09:24 |
Cu Domnul Nicolae Mavrocordat încep practic domniile greceşti, zise fanariote. Nicolae Iorga scrie că el era fiul unei românce de origine domnească (N. Iorga- Istoria românilor, vol. VII. Reformatorii, Buc., 1938, pag. 9). Sursele internet indică pe Doamna Sultana Hrisoscoleu, nepoata lui Alexandru Iliaş drept mamă a Domnului N. Mavrocordat.
Că era un erudit, ne este clar. Vorbitor curent de italiană, de franceză, de latină, de greacă (modernă şi veche), rusă, dar şi de română (probabil el cunoştea elemente de limba română de la bunica sa, despre care opineam că vorbea română, dar învaţă în timpul multiplelor sale domnii din cele două Principate).
Domneşte şi în Moldova, dar şi în ŢR. El critică într-un memoriu redactat în italiană starea de lucruri din Imperiul Otoman (luxul, nesupunerea, ravagiile periodice ale ciumei, jaful continuu, nedreptatea, etc . Studiase filosofia şi teologia. E posibil să fi avut şi o pregătire medicală (poate mai sumară, căci se exprimă asupra epidemiilor). Pare favorabil ţăranilor şi împarte boierimea în trei stări.
|
Citeşte mai mult...
|
O căsătorie anticipată, dar nefinalizată: Matei Basarab cu Loxandra/Roxandra Scarlatou |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Joi, 22 Iulie 2021 09:20 |
Loxandra/Roxandra Scarlatou este considerată strămoaşa Mavrocordaţilor fanarioţi, căsătorită cu negustorul Nikolaos Mavrocordatos.
Era fiică negustorului de animale, furnizor al trupelor otomane Skarlatos Beglitzis. Prenumele Dânsei este neclar: posibil Loxandra, Roxandra sau Roxana.
A primit o educaţie deosebită, având ca profesori particulari pe Ioannis Kariofillis şi Theofilos Korydaleas. Nu e exclus să fi avut şi ascendenţă aromână (căci tatăl ei tranzacţiona cu crescători de oi) sau megleno-română.
A fost promisă şi logodită cu Domnul Matei Basarab, dar din cauza contractării unei forme severe de variolă, pierde un ochi şi are o (probabil uşoară) deformare a feţei.
|
Citeşte mai mult...
|
Claudius Aeliani Partea a 14-a: De natura animalium: 3.38. |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Marţi, 20 Iulie 2021 15:41 |
Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.
A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…
Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…
Text: Claudius Aeliani în latină, engleză şi română
|
Ultima actualizare Marţi, 20 Iulie 2021 15:44 |
Citeşte mai mult...
|
O carte document în limba germană P a III-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Marţi, 20 Iulie 2021 15:38 |
În Rev. Istorică, Vol. XXV, no. 1-3, ian-mart 1939, pag. 39-44, ne este prezentată o carte document în limba germană, scrisă de către un ofiţer german despre perioada ocupaţiei militare din timpul primului război mondial, între 1916-1918. Gerhard Velburg- <Rümänische Etappe. Der Weltkrieg. Wie ich sah > Minden i. W. Berlin-Lipsca, în română: autor Gerhard Velburg- <Etapa românească. Războiul Mondial. Aşa cum l-am văzut>.
Cităm secvenţial din a doua jumătate a conţinutului articolului, care e un rezumat pe scurt al cărţii: <Într-un sat, Germanii sunt rugaţi să apere lumea de bulgari. În vii pândesc bulgarii după femei şi vite. Fetele au fugit în baltă. Brutele aleargă după babe… Un subofiţer german strange cai şi trăsuri. ….Se iau măsuri contra bulgarilor care zvântă păsările. La Slobozia s-ar fi schimbat focuri între germani şi bulgari: opt morţi… Defilare de fugari flămânzi… Deocamdată se ridică un imn caldelor sobe din satul românesc… În schimb, ordin de la Bucureşti [de la administraţia germană] să se iea oamenilot toată hrana, afară de 750 de grame de porumb zilnic de fiecare cap. "dar va fi foarte greu, căci atunci oamenii mor de foame"… Autorul e numit în tribunalul militar, care şi începe condamnările… >.
|
Citeşte mai mult...
|
Argumente pentru posibilul got-alanism (ipotetic) al sefarzilor. O sumară analiză lingvistică |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Marţi, 20 Iulie 2021 15:33 |
Şi unele cuvinte din limba română ridică semne de întrebare: cais/caisă (prezent în elenă/albaneză/turcă/aramaică/ebraică: "roade timpurii, de sezon", arabă), în ladino kayisí-spaniolă "albaricoque, albaricoquero" indicat ca împrumut din turcă; ghiduş/ ghiduşie (conotaţie negativă) conform siriacă "qdush qdushe" (Sfânta Sfintelor 2 Cronici 3:8-3:13); numele localităţii Perieţi Ialomiţa ori Olt (ebraică "ruptură <de perineu> sau spărtură" Geneza 38:29; probabil ruptură în mal, pe cursul râului Ialomiţa; Perieţi e pe malul nordic/stâng al Ialomiţei); numele localităţii Moişeni Satu Mare ("moise" semnifică în ebraică şi probabil aramaică "scos din apă"; prin latura vestică a localităţii Moişeni curge apa Valea Rea);... termenii ebraici sunt preluaţi din Sfintele Scripturi, Traducerea Lumii Noi, Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, 2006/2015.
|
Citeşte mai mult...
|
Claudius Aeliani Partea a 16-a: De natura animalium: 1.17. |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Marţi, 20 Iulie 2021 15:26 |
Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.
A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…
Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…
Text: Claudius Aeliani în latină, engleză şi română
|
Citeşte mai mult...
|
Claudius Aeliani Partea a XXXIX-a: Ist. div. 7.11.: Încălţările Doamnelor romane |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 19 Iulie 2021 09:07 |
Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.
A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…
Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…
Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.
|
Citeşte mai mult...
|
Claudius Aeliani Partea a XXXVIII-a: Ist. div. 7.17.: Sosirea lui Eudoxiu în Sicilia |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 19 Iulie 2021 09:02 |
Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.
A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…
Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…
Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.
|
Citeşte mai mult...
|
Referitor la tipăriturile din Georgia şi la epitaful regelui Vachtang de la Astrakhan P a II-a |
|
|
|
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE
|
Luni, 19 Iulie 2021 08:54 |
Cu ajutor din Ţara Românească, în Georgia s-a instalat prima tipografie cu litere turnate chiar de Sfântul Antim Ivireanul în alfabetul "khoutzouri", scriere pur ecleziastică. Tipograful Mikael Stephanesshvili Ungrovlakheli a tipărit în trei ani (1709-1711) nouă lucrări. Mihail Iştvanovici a format tipografi locali care au preluat sarcina tipăririi, până la distrugerea tipografiei de către armata otomană, la ocuparea Tbilisi. Regele Vachtang al VI-lea al Georgiei este cel care a primit tipografia din Ţara Românească. În Olanda s-ar fi procurat caractere greceşti, după care ulterior s-ar fi solicitat noi caractere mkhedrouli la Amsterdam.
Cronica din Vachkouchti şi epitaful regelui Vachtang al VI-lea de la Astrakhan prezintă laudativ (chiar triumfalist) sosirea tipografiei la Tbilisi.
|
Citeşte mai mult...
|
|
|
|
|
Page 28 of 1051 |
|
|