Adam Raki este inginer la o companie producatoare de jucarii, locuieste in New York si sufera de sindromul Asperger, o forma de autism care ii afecteaza capacitatea de a relationa cu ceilalti oameni si de a descifra semnalele nonverbale. Atunci cand inteligenta si frumoasa educatoare si scriitoare aspiranta Beth Buchwald se muta in apartamentul de deasupra, Adam viseaza la o poveste de dragoste alaturi de ea, apeland la pasiunea lui pentru stiinta in general si pentru astronomie in special spre a o cuceri pe fata. Desi are inima franta dupa o relatie amoroasa esuata si trebuie sa faca fata impotrivirilor parintilor ei - Marty si Rebecca Buchwald - care nu vad cu ochi buni prietenia dintre ea si Adam, Beth ii demonstreaza tanarului vecin ca maladia de care sufera nu il face inapt pentru a iubi si a fi iubit.  

Foarte impresionant actorul care-i da viata(la propriu si la figurat) personajului Adam Raki. Este vorba de Hugh Dancy. Story lipsit de cromatisme, dar simbolurile revelate pe intreg parcursul fac din film un eveniment ce trebuie bifat. Poate ca pentru finalul in coada de peste era mai oportuna o slefuire mai profunda. Una peste alta nota 9 pentru o pelicula cu destule momente de incantare.

Daca tot suntem in aceasta uimitoare nebunie numita gripa Porcina, va recomand spre vizionare, un film, lansat in 2005, care poate fi considerat de actualitate si azi si maine si peste 1000 de ani.

 Acest film se numeste The Constant Gardener creat de Fernando Meirelles acelasi care a mai creat si mult premiatul si discutatul City of God. "The Constant Gardener" - "Gradinarul Constant" este un  thriller captivant, un uimitor film de dragoste si un puternic microscop asupra companiilor farmaceutice care au puteri mai mari decat multe guverne din lumea asta. Actorul principal Ralph Fiennes este un barbat de cariera (barbatul in costum gri, caruia ii place sa isi vada de munca lui si sa duca o viata linistita) care are grija de frumoasa lui gradina mai mult decat de propria lui casnicie,  nevazand ce se intampla in jurul lui, deschizandu-si ochii numai cand frumoasa lui sotie  Rachel Weisz moare.

In mare parte acest film a fost filmat in Kenya aratand saracia si mizeria reala din acele locuri, filmarile fiind reale fara a fi machiate, fardate sau prelucrate pentru a le da o tenta mai placuta.

Initial, Veronika se hotaraste sa moara! Nu prea e clar de ce; poate pentru ca este o persoana careia ii pasa prea mult. Si pentru ca isi da seama ca lumea e invadata, condusa, subjugata de inadaptati (am vrut sa scriu prosti, si cred ca mai bine pastram prima varianta). Bun, femeia ia un pumn de medicamente dar, din fericire, este gasita inainte de a-si da duhul si, printr-o dorinta a sortii reuseste sa isi revina.

Numai ca un astfel de gest lasa urme adanci in existenta ta. Iar Veronika simte din plin presiunea care o apasa. Ce vor spune parintii dupa un gest necugetat ca acesta? Cum va mai reusi sa revina la ceea ce a fost? Normal, isi doreste sa repete isprava si sa scape definitiv de aceasta existenta fara rost. Dar cum oare ar putea reusi in tentativa sa fiind tot timpul pazita; asta deoarece parintii grijulii au internat-o intr-un institut psihiatric (sau spital de nebuni, cum va vine la gura).

Pentru cei dintre voi care nu stiati, filmul este adapatare a romanului cu acelasi nume al lui Paulo Coelho. Titlul, fara doar si poate atragator, m-a imbiat sa citesc romanul. Din pacate pentru Coelho am aflat de turnarea acestei productii si am decis sa astept. Bine am facut, zic eu, ritmul cartii fiind redat excelent de catre regizoarea Emily Young. Cum de stii, va veti intreba, daca nu ai citit cartea?! Pentru ca pe langa descrierile savuroase de genul: “isi simtea pleoapele grele ca un clopot de biserica – cu fiecare clipire se apropia constant de momentul eiberarii” (asta e inventata de mine, nu o cautati prin carti) si pe langa nenumaratele momente moarte, cartea nu poate prezenta mai multa actiune decat o face filmul de fata.